Cazul Măldărești, un maldăr de semne de întrebare
Campania Digi24 „După vacanţă strângem gunoaiele” ajunge vineri la capitolul rampe de deşeuri care ne otrăvesc aerul. Avem trei exemple, unul mai grav decât altul, în care autorităţile nu opresc atentatul la sănătate, pe motiv că mirosul greu nu a omorât pe nimeni.
„Am ajuns la Horezu, o zonă turistică vestită în toată lumea. Zilele acestea este însă un loc de evitat. La patru kilometri de aici, o groapă de ilegală de gunoi arde de peste două săptămâni, iar fumul înecăcios este adus de vânt până aici”, relatează Paul Greavu, corespondent Digi24.
„Am trecut de Măldăreşti şi am ajuns unde arde groapă clandestină de gunoi şi deja simt că mă sufoc. Vedeţi fumul gros care acoperă toată localitatea. Nu vreau să îmi imaginez cum trăiesc oamenii de aici de două săptămâni”, spune Paul Greavu, corespondent Digi24.
Bombă ecologică de la Măldăreşti a explodat la mijlocul lunii trecute şi nu a fost neutralizată nici până astăzi. Când localnicii credeau că nimic nu poate fi mai rău decât să respire aerul gropii ilegale de gunoi, deşeurile au luat foc.
Oamenii simt că se sufocă la propriu. Şi la figurat. De furie. Administratorul gropii de gunoi avea dreptul să adune deşeuri pe trei hectare. Acum strânge mizerii pe o suprafaţă de aproape trei ori mai mare.
Pentru că a depăşit suprafaţă acordată rampei de gunoi, firma care o administrează a fost somată să oprească activitatea. Dar a continuat să adune deşeuri din şapte judeţe.
Ministrul Mediului îi asigura pe localnici că totuşi nu sunt în pericol.
Cazul de la Măldăreşti nu este unic în ţară.
„Vorbim despre o cetate construită de cavalerii tetoni la Codlea care are ghinionul să fie vecină în zilele noastre cu o rampă de desuri care trebuia închisă de opt ani”, spune Carla Tănasie, corespondent Digi24.
Rampă de la Codlea este pe lista celor declarate de Uniunea Europeană pericol pentru sănătatea oamenilor şi a mediului. În actele autorităţilor, este închisă. Reporterii Digi24 au descoperit însă că cine vrea să arunce deşeuri acolo are drum liber.
Primăria a angajat paznici în apropierea gropii de gunoi de la Codlea, că să oprească orice transport cu deşeuri. Doar că nu toţi sunt vigilenţi.
Autorităţile de la Codlea par într-o cursă fără sfârşit pentru închiderea şi securizarea gropii de gunoi care strică viaţă localnicilor.
„Probabil mai sunt unii cetăţeni care sunt certaţi cu legea şi, în obişnuinţă lor, mai duc şi ceva gunoaie în zona respectivă”, spune Virgil Urdea, administrator public municipiul Codlea.
Totul este să vrei, şi vei reuşi, pare să spună exemplul pe care îl găsim la Făgăraş. Oraşul avea şi el o rampă de gunoi periculoasă pentru localnici. Chiar dacă a durat mult, a fost închisă şi nici urmele ei nu se mai văd. Movilele cu deşeuri au fost acoperite cu pământ peste care s-a plantat verdeaţă. Lucrurile nu sunt însă definitiv rezolvate. Trebuie să existe o groapă ecologică pentru Ţară Făgăraşului.
„Am început cu diverse campanii de educare, la case am dat saci menajeri gratuiţi, câte trei pentru fiecare imobil. Albastru pentru hârtie, galben pentru pet şi doze iar verde pentru sticlă”, afirmă Dragoş Bârsă - administrator firma salubritate.
„În vestul Capitalei se simte foarte des mireasmă gunoiului de la o groapă de gunoaie unde se aruncă deşeurile celor peste două milioane de localnici, plus alte câteva sute de mii din judeţele Ilfov şi Vâlcea”, relatează Paul Greavu, corespondent Digi24.
Zeci de tone de gunoi din Bucureşti, Ilfov şi alte judeţe sunt descărcate zilnic pe dealul deşeurilor, dintre Chitila, Rudeni şi Chiajna! Zona este că o cazarmă. Cu excepţia maşinilor de la salubritate nimeni nu intră!
Patru milioane şi jumătate de metri cubi de gunoi este capacitatea trecută în actele firmei anul acesta. Depozitul şi zecile de gropi clandestine din jur sunt bombe biologice care strică viaţă celor peste 100 de mii de localnici din apropiere.
Ministerul Mediului a reavizat legalitatea gropii de gunoi în februarie. Primarul sectorului 1 o vrea însă închisă. Nu pare să aibă şanse mari.
Actele de funcţionare ale gropii au un paragraf care permite primăriei de la Chiajna să o închidă oricând dacă are un motiv social. Autorităţile ignoră însă calvarul cetăţenilor. Nu discuta subiectul cu ziariştii şi permit continuarea activităţii. Primăria Sectorului 1 şi asociaţiile formate din localnici au dar în judecată administratorul gropii de gunoi.
„Vom întreprinde absolut tot ce ne stă în puteri, din punct de vedere legal, pentru a îndepărta această problema”, spune Bogdan Tugmeanu, vicepreşedintele Asociaţiei pentru Natură şi Protecţie a Mediului.
Campania Digi24 „După vacanţă strângem gunoaiele” se termină vineri şi facem bilanţul.
„Am parcurs în cele 5 zile de campanie peste 2000 de kilometri în 5 judeţe. Am văzut hectare întregi de natură frumoasă acoperite de munţi de gunoaie urâte. Am vrut să va arăt că nepsarea unora ne afectează pe toţi. Colegul meu Paul Greavu are şi el povestea lui...”, spune Carla Tănasie, corespondent Digi24.
„Povestea mea este aceeaşi cu a celor care bat 2000 de kilometri prin şase judeţe în care am văzut că frumuseţea naturii nu este un atu care să o apere de turiştii care şi-au pierdut bunul simt printre gunoaiele pe care le aruncă unde le vine mai bine”, spune Paul Greavu - corespondent Digi24.
Campania Digi24 „După vacanţă strângem gunoaiele" se termină aici, dar noi mai avem multe de făcut. La jumătatea lunii începem altă campanie: „România NEbunului simt. Vorbim despre reguli elementare pe care trebuie să le respectăm că să nu ne deranjăm unii pe alţii. Şi despre cum trebuie să nu ne temem să batem obrazul celor care sfidează decentă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
