Cât de periculoasă este aruncarea medicamentelor în toaletă?
Attila Engloner, specialist în cercetare hidrologică, avertizează că în ultimii ani, resturile de medicamente intră tot mai mult în circuitul apelor. Este un fenomen nou, nu îl putem separa de civilizaţie, folosim analgezice, medicamente pe bază de hormoni, care intră în ape şi provoacă probleme foarte grave la nivel de ecosistem și al producţiei apei potabile. Dacă am putea ca medicamentele nefolosite să nu fie aruncate la toaletă, atunci am face un pas important pentru propria noastră sănătate.
Într-un interviu pentru Digi24, Attila Engloner vorbește despre poluarea apelor, cu precădere a Dunării, și în ce măsură schimbările climatice pot influența calitatea apei. În 2018, de exemplu, s-au măsurat cele mai joase cote ale Dunării. Un record de 71 de ani a fost doborât acum doi ani. Aceste diferenţe foarte mari ale cotelor apei modifică şi calitatea apei, spune Attila Engloner.
Dunărea, precum Nilul, traversează 10 ţări. Dunărea curge pe 1.075 km pe teritoriul României şi ajunge la noi cu tot ce a cules din toate statele prin care trece. Responsabilitatea pentru îngrijirea fluviului este însă împărţită între toţi europenii care se bucură de prezenţa lui. Iar cotele apelor Dunării, în ultimii ani mai degrabă în scădere, sunt urmărite cu multă atenţie de toată lumea.
Balazs Barabas, jurnalist Digi24: Dunărea este unul dintre cele mai importante fluvii europene, trece prin mai multe ţări. Cum este calitatea apei Dunării în acest moment?
Attila Engloner, cercetător hidrolog: Dunărea este un fluviu internaţional. În cursul celor puţin peste 2.800 de kilometri pe care îi parcurge, trece prin multe ţări şi multe ape din aceste ţări alimentează Dunărea. Aceste multe ţări oferă multe posibilităţi de cooperare şi obligaţii, probleme şi rezolvări comune. Dacă discutăm despre starea Dunării acum, atunci trebuie să întrebăm din ce punct de vedere discutăm starea Dunării, pentru că Dunărea are nenumărate funcţii în viaţa celor care trăiesc pe malurile ei. Este un drum fluvial important. Mulţi sunt interesaţi dacă este navigabilă. Apoi reprezintă o bază importantă a apei potabile. Dar putem analiza şi mediul, deci în ce stare este ecosistemul din zona Dunării, dacă există posibilităţi de recreaţie, pentru sporturi acvatice. Calitatea Dunării este o chestiune care poate fi discutată din multe puncte de vedere. Dacă începem prin analiza caracteristicilor fizice şi chimice, atunci putem spune cu bucurie că s-a reuşit îmbunătăţirea substanţială a apei Dunării în ultimele decenii. Au fost puse în funcţiune noi staţii de purificare şi astfel poluarea fluviului s-a redus în mare măsură.
Ce pune în pericol Dunărea?
Balazs Barabas: În zilele noastre un element important este reducerea poluării. Dar pe lângă aceasta care sunt elementele care ar periclita Dunărea în următoarele decenii?
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Attila Engloner: Avem doar astfel de elemente. Foarte multe lucruri periclitează în general râurile din lume. Se vorbeşte mult despre schimbările climatice. Această expresie cuprinde foarte multe aspecte. Dacă încercăm să prognozăm care va fi starea Dunării peste 10, 20 de ani, atunci trebuie să separăm lucrurile, de exemplu, evoluţia temperaturii.
Un alt element important care influenţează râurile noastre sunt precipitaţiile. Se fac studii pe modele ca să vedem fenomenele care există astăzi în zona Dunării, ce rezultate implică, cum vor fi precipitaţiile peste 10, 20, 30 de ani. Este deosebit de greu. Este mult mai greu să facem prognoze pentru precipitaţii decât pentru temperaturi, iar în aceste modele există factori imprevizibili.
În plus, dacă ne uităm la prognozele pe Europa, atunci există o incertitudine chiar pe zona Europei Centrale. Se pare că se pot face prognoze mai exacte pentru nordul şi sudul Europei, dar în zona noastră, de tranziţie, prognozele sunt mult mai nesigure.
Tendinţele în cazul temperaturii pot fi calculate, în cazul precipitaţiilor, nu. Deci nu pot să spun de exemplu dacă în ultima sută de ani, cantitatea de precipitaţii a crescut sau a scăzut.
Se vede însă clar - şi are la fel un efect puternic asupra râurilor - dispersia precipitaţiilor. Poate şi telespectatorii au observat că uneori plouă mult, practic aceeaşi cantitate de ploaie cade într-un timp mult mai scurt, urmate de perioade foarte lungi, de secetă.
Debitul râurilor depinde în mare măsură şi de temperatură şi de precipitaţii. Temperatura cauzează evaporarea, iar precipitaţiile alimentează râurile. Se vede că precipitaţiile bruşte duc la inundaţii bruşte. De exemplu, s-a văzut în toamna anului 2018 aici, la Budapesta, că perioadele lungi de secetă au avut ca efect cote ale apelor foarte joase. În 2018 s-au măsurat cele mai joase cote ale Dunării, un record de 71 de ani a fost doborât acum doi ani. Aceste diferenţe foarte mari ale cotelor apei modifică şi calitatea apei. Este uşor de observat că poluarea care vine pe râuri, canalizări se diluează după o indundaţie, faţă de perioada de secetă.
Suferim efectele activității umane
Balazs Barabas: Aţi spus mai devreme că şi în Europa simţim schimbările climatice, creşte temperatura medie. În Europa de Vest asta duce printre altele, la topirea gheţarilor. Care sunt elementele sau există elemente de care noi, cetăţenii ar trebui să ţinem cont ca să nu distrugem şi mai mult mediul?
Attila Engloner: Datele care ne stau la dispoziţie sunt relativ recente. Putem face calcule pe baza datelor meteorologice. Evident, există în derulare studii de anvergură despre ecosistemul Pământului, dar nu există dubii în rândul cercetătorilor că suferim acum efectele activităţii umane. Vedem clar rezultatele evoluţiilor din ultimii 100-150 de ani. Este foarte greu de spus ce putem face. Urma ecologică devine un termen folosit curent. Cel mai important rol în rezolvarea problemelor îl au guvernele şi cooperarea internaţională, pentru că este vorba de fenomene globale şi este nevoie de soluţii globale ca să avem rezultate.
Dincolo de asta, vă dau un exemplu, în privinţa calităţii apelor. Vorbim tot mai mult de resturile de medicamente care intră în circuitul apelor. Este un fenomen nou, nu îl putem separa de civilizaţie, folosim analgezice, medicamente pe bază de hormoni, care intră în ape şi provoacă probleme foarte grave, la nivel de ecosistem, al producţiei apei potabile. Dacă am putea opri ca medicamentele nefolosite să nu fie aruncate la toaletă, atunci am făcut un pas important, dacă putem elimina aceste substanţe. Sau dacă rămânem la moleculele hormonale, la analgezice de exemplu, în stadiul de cercetare s-ar lua în considerare capacitatea de descompunere a acestor molecule, ar putea fi la fel un pas mare în protecţia mediului.
Aceste substanţe pot fi prezente în cantităţi mari în apele naturale. La fel, o substanţă poluantă relativ nouă este microplasticul. Se vede clar că în ultimele decenii producţia de plastic la nivel mondial a crescut exponenţial. Iar o mare parte a acestei producţii este plastic care se aruncă. Există în viaţa de zi cu zi domenii în care nu ne putem lipsi de plastic, şi există un comportament nu foarte conştient, dacă cumpăr trei chifle, le pun în pungă de plastic. Şi cantitatea acestora s-ar putea reduce dacă cumpărătorii ar lua cu ei o geantă sau o sacoşă, s-ar reduce drastic cantitatea acestor deşeuri de plastic.
Avem o responsabilitate comună şi sunt lucruri pe care trebuie să le facem la nivel global, de exemplu eliminarea acestor materiale din apă. Aici nu putem face prea multe la nivel individual, dar dacă nu folosim aceste materiale sau predăm medicamentele în farmacii, atunci putem contribui în mare măsură la calitatea bună a apelor.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
