Care este legătura dintre poluarea atmosferei și culoarea Lunii la eclipsă
Atunci când vorbim despre eclipsele de Lună, vorbim și despre poluarea din atmosferă. Când ne uităm la o eclipsă de Lună, o să o vedem la început portocalie, după care roșiatică-cărămizie. Cu cât este mai închisă culoarea Lunii, în timpul totalității, cu atât mai mult vorbim despre o poluare, lumina trecând mai greu prin atmosfera planetei, a explicat, la Digi24, astronomul Elisabeta Petrescu.
Nu este vorba, însă, neapărat, de poluarea făcută de om, care a neglijat natura, ci este vorba de anumite erupții vulcanice, care aduc praf în atmosferă, sau poate au fost niște furtuni în deșert și avem praf, a explicat la Digi24 astronomul Elisabeta Petrescu, de la Observatorul Astronomic „Vasile Urseanu” din București. Cu cât este mai închisă culoarea Lunii, cu atât înseamnă că trece mai greu lumina prin atmosferă.
Există o așa-zisă „poluare luminoasă”. Ce înseamnă poluarea luminoasă? Dacă vă uitați noaptea de pe stradă către cer o să vedeți norii portocalii, asta pentru că lumina se duce către cer. Dacă ne-am uita din spațiu la Pământ, în timp ce este întuneric pe planetă, o să vedem luminile orașelor. Dacă luminile stradale ar fi fost corect poziționate, ar fi doar spre stradă, ele nu s-ar duce către spațiu, a explicat Elisabeta Petrescu. „Să zicem că în caz că ne-ar vedea niște extraterești. Și-ar da seama că există viață evoluată pe planeta noastră, pentru că avem electricitate și se vede din spațiu”, a adăugat ea.
Bucureștiul este, din păcate, poluat luminos. Calea Lactee, de exemplu - o zonă, o porțiune din galaxia noastră - ultima oară s-a înregistrat undeva la 1955. „Eu am văzut-o, nu de mult timp, dar nu din București, ci dintr-o zonă din afara orașului. Din păcate, din București vedem câteva sute de stele cu ochiul liber, pe un cer bun s-ar putea să se vadă mii de stele și mai multe detalii - roiuri stelare, chiar și o galaxie se poate vedea cu ochiul liber. Din orașe nu putem să facem astronomie cu ochiul liber pe cât de frumos s-ar putea”, a punctat astronomul.
Dacă am vrea să descoperim extraterești pe o altă planetă, ar trebui să se ducă până acolo o sondă. Direct de pe planeta noastră, este mai greu. Am avea nevoie de instrumente foarte, foarte mari. De exemplu, cel mai mare instrument pe care îl avem noi acum în Cupolă (la Observatorul astronomic de la București - n.r.) are 400 de milimetri și atunci când mărim foarte mult Luna, care este aproape, cel mai mic detaliu de pe Lună este undeva la 1 kilometru. Mai vin persoane și ne întreabă dacă mai pot să vadă pașii de pe Lună, dar nu putem să-i vedem, ar trebui să avem instrumente foarte, foarte mari. Prin telescopul de la Observatorul astronomic se văd mările de pe Lună, nu și craterele, a explicat Elisabeta Petrescu.
Astronomii de la Observator se bucură, după renovare, de două astfel de instrumente de 400 de milimetri, recent achiziționate, și seara, după ora 22:00, când se încheie programul pentru public, ei fac cercetare și iau imagini științifice. Nu sunt imagini atât de spectaculoase, nu sunt color sau la obiecte foarte apropiate - vorbim de asteroizi sau supernove, nove, galaxii îndepărtate - dar cercetătorii sunt interesați în primul rând să culeagă date. Mai sunt știri că se apropie asteroizi de planeta noastră - putem să-i observăm, e vorba de o distanță mult mai mare decât cred oamenii, și să determinăm orbita lor, dacă ar putea să se apropie, dacă sunt potențial periculoși etc., a menționat Elisabeta Petrescu.
Ea a fost invitată la „Ediția specială” pe care Digi24 a transmis-o în timpul eclipsei totale de Lună.
Citiți și: Astronom: Horoscoapele - niște baliverne, o minciună de la un cap la altul
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
