Amenințarea cu care se confruntă țara cu cele mai multe păduri din Europa
Recentele incendii de vegetaţie din Amazon au atras atenţia asupra importanţei cruciale a pădurilor pentru absorbția emisiilor de dioxid de carbon şi reducerea încălzirii globale. Dar Brazilia nu e singurul loc în care pădurile sunt ameninţate. Finlanda, ţară din nordul Europei, e naţiunea cea mai bogată în păduri de pe continent. Aceste păduri, numite de finlandezi „aur verde”, acoperă cea mai mare parte a ţării. Finlanda vrea să devină ţară neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2035 şi pădurile sunt un sistem natural de apărare împotriva încălzirii globale. Atunci de ce tăierea copacilor a ajuns în Finlanda la cele mai înalte cote de până acum? Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:00 și în reluare sâmbăta de la ora 18:30.
Paloma Hannonen, activistă pentru protecţia mediului, luptă pentru păstrarea pădurilor ţării sale, dar venitul pe care acestea îl generează fac ca problema să fie mai greu de tranşat. În zilele ei libere, Palomei Hannonen îi place mult să se plimbe prin pădure. Activista pentru mediu se bucură că două treimi din Finlanda, ţara ei natală, sunt acoperite de pădure, deşi majoritatea sunt păduri comerciale şi nu sălbatice, ca cele dintr-o rezervaţie naturală de lângă Helsinki.
„Din pădurile întreţinute de silvicultori se vor tăia copaci pentru ca ceilalţi să crească mai rapid şi mai mari. Şi s-ar putea să se folosească îngrăşăminte, pentru o creştere mai rapidă într-un timp mai scurt”, explică Paloma Hannonen, de la Asociaţia finlandeză pentru Conservarea Naturii.
Se pare că industria finlandeză a lemnului are de gând să taie şi să prelucreze mai mulţi copaci ca oricând. Anul trecut, s-au tăiat un număr record de copaci, pentru fabricarea de produse din lemn şi hârtie.
Însă ecologişti ca Paloma Hannonen trag un semnal de alarmă.
„În clipa de faţă, ne ardem pădurile şi le folosim pentru produse de uz scurt. Iar pădurea tânără nu absoarbe carbon la fel de eficient ca pădurea ceva mai bătrână”, spune Paloma Hannonen.
„Aurul verde” al Finlandei, scut pentru încălzirea globală
Pădurile Finlandei joacă un rol-cheie în calitatea lor de absorbant de dioxid de carbon. La urma urmei, încălzirea globală are un efect foarte puternic asupra nordului Europei.
Guvernul de centru-stânga al Finlandei a decis, prin urmare, că industria finlandeză a prelucrării lemnului trebuie să se schimbe. El vrea ca ţara să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2035. Dar defrişările în masă nu vor ajuta, cu siguranţă, la atingerea acestui scop.
„În Finlanda, majoritatea pădurilor au proprietari particulari. Trebuie deci să găsim, pentru aceşti proprietari, stimulente care-i facă să lase aceste păduri să crească şi poate să taie mai selectiv”, explică Terhi Lehtonen, ministerul finlandez al mediului.
„Însă aceste mijloace şi politici specifice, sau stimulente financiare, trebuie elaborate. Dar direcţia de mers ne e clară şi nouă, şi industriei”, adaugă ministrul.
Defrișările și contraargumentele industriei de prelucrare a lemnului
Însă industria finlandeză de prelucrare a lemnului, coloana vertebrală a economiei ţării, vrea să-şi desfăşoare activitatea ca şi până acum. La urma urmei, unul din cinci bunuri exportate de Finlanda este făcut din lemn. Iar reprezentanţii acestei industrii spun că se orientează spre obţinerea de produse sustenabile, cum ar fi materiale textile din fibre de celuloză.
„Trebuie să foloseşti lemnul, altfel devine iar emiţător de CO2. Deci dacă vrei să iei parte la soluţia care foloseşte copacii ca mod de a absorbi CO2, trebuie, într-o etapă ulterioară, să foloseşti lemnul şi să plantezi copaci noi. Acesta e modul de a păstra pădurea ca agent de absorbire a carbonului timp de multe decenii”, explică Niklas von Weymarn, director executiv la o companie din cadrul industriei forestiere.
Dar pe Paloma Hannonen n-o convinge acest argument. Ea spune că tăierea copacilor dăunează întotdeauna mediului.
„Numărul speciilor pe cale de dispariţie, de exemplu, creşte în păduri. Iar cantitatea de masă verde care absoarbe carbon scade. Deci e clar că nu facem destul. Aşa că oamenii încep acum să vadă ce înseamnă, la nivelul solului, intensificarea tăierii copacilor”, spune Paloma Hannonen.
„Defrişările îi afectează pe oameni în mod direct. Ele afectează apa pe care o folosim. Afectează pădurile în care oamenii culeg ciuperci sau fructe de pădure sau în care se recreează. Aşa că, la nivel local, oamenii se trezesc la realitate şi se opun marilor investiţii şi defrişărilor”, explică activista.
Finlanda e încă acoperită în mare parte de păduri. Însă Paloma Hannonen se teme foarte tare că tot nu vor fi de-ajuns pentru a slăbi efectul schimbărilor climatice.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
