Și au făcut asta manipulând atomi individuali pentru a crea imagini ale unui băiat jucându-se cu mingea și sărind pe o trambulină.
Videoclipul, numit „Un băiat și atomul lui” a fost numit de Guinness Book of World Records „cel mai mic film stop motion”. Pentru realizarea imaginilor s-a folosit un ac poziționat în vârful unui microscop-scanner de mare rezoluție, manevrat prin intermediul unui computer care a permis mișcarea moleculelor de monoxid de carbon.
Aceste molecule au fost plasate pe o placă de cupru răcită la -450 de grade Fahrenheit. Temperatura scăzută este ceea ce face acest proces posibil. Atomii, care s-ar mișca haotic la temperatura camerei, paralizează la temperaturi atât de joase, ceea ce permite mutarea și aranjarea lor.
Fiecare cadru are o suprafață de 45 pe 25 de nanometri, însă microscopul mărește scena de peste 100 de milioane de ori. Pentru echipa care a realizat proiectul, filmul a fost un mod amuzant de a împărtăși minunile lumii subatomice comunității online.
„Motivația noastră nu a fost de a transmite un mesaj științific, ci de a stimula studenții să se implice și să pună întrebări”, declara șeful echipei de cercetare.
Tehnicile utilizate în realizarea filmului sunt similare cu cele pe care IBM le folosește pentru a minimiza dimensiunile hardware-ului folosit în stocarea de date. Pe măsură ce arhiva digitală a lumii se extinde, spațiul devine o problemă, iar stocarea de date trebuie să scadă la dimensiuni atomice.
Pare justificat pentru lumea calculatoarelor, dar cum se poziționează acest videoclip în lumea filmului? După unii, „Un băiat și atomul lui” este „cel mai prost film animat”, cu o valoare de producție foarte mare, fără intrigă și cu un soundtrack neinspirat”, însă poate că reviewerii ar trebui să nu fie așa duri cu cei de la IBM, care pur și simplu au pus conceptul de microcomputing într-o lumină mai prietenoasă pentru a scoate în evidență avantajele gânditului la scară mică.