Tehnologia care ar putea revoluţiona transportul pe mare
Tehnologia blockchain ar putea revoluţiona industria de transport pe mare. Utilizarea sa principală acum e în tranzacţiile de criptomonede, controversate în sine, însă tehnologia din spate are un potenţial fantastic.
Sunt milioane de documente necesare în cazul mărfurilor care ajung într-un port. Şi toate trebuie să treacă din mână în mână, operaţiune care durează şi costă. Dar tehnologia blockchain ar putea reprezenta o cotitură în comerţul mondial între continente. Din punct de vedere logistic, poate fi un pas uriaş precum cel din anii 60, când au fost introduse containerele. Doar că trebuie depăşit un mare prag - blockchain consumă cantităţi mari de energie cu actualele sisteme computeristice. Atunci când puterea va creşte, blockchain poate să fie revoluţie.
Globalizarea a creat avantaje uriaşe pentru reţelele care stau la baza comerţului mondial. Majoritatea porturilor au automatizat operaţiunile cu ajutorul maşinilor şi al roboţilor, iar transporturile sunt coordonate şi monitorizate cu ajutorul computerelor. Tot acestea stochează şi bazele de date. Totuşi, toate aceste operaţiuni încă se bazează pe milioane de documente în format fizic. Înseamnă costuri cu personal uman şi timp pierdut.
Forumul Economic Mondial arată că poate fi economisită o sumă de o mie de miliarde de dolari dacă toate activităţile vor fi întegrate pe singură platformă care să funcţioneze cu tehnologia blockchain. Documentaţia care, de regulă, primeşte toate aprobările în decurs de zile, ar putea fi gata în câteva minute. Şi, de multe ori, nici nu va fi nevoie de intervenţie umană.
Sistemul poate susţine tranzacţiile în mod autonom. A fost testat cu succes în cazul criptomonedelor şi ar putea reprezenta următoarea mare provocare pentru schimbul mondial de mărfuri. Sunt companii care operează linii de transport şi care testează deja modul în care tehnologia blockchain ar putea reduce birocraţia în comerţului global.
Lungul proces de hârţogăraie începe din momentul în care mărfurile sunt încărcate pe o navă. Apoi sunt documente care trebuie aprobate până la intrarea sau ieşirea în port. Doar un singur transport e însoţit de sute de pagini care trebuie livrate fizic în diverse birouri, agenţii, bănci sau alte entităţi. Şi nu sunt doar documentele care însoţesc marfa, ci şi cele vamale. Spre exemplu, în cazul unui simplu transport de trandafiri şi avocado care a plecat, în 2014, din Kenya spre Olanda au fost implicate 30 de persoane şi organizaţii - care s-au ocupat numai de acte. Încărcătura a avut nevoie de 34 de zile pentru a ajunge din fermă la comercianţi - 10 zile din această perioadă au fost necesare doar pentru aprobarea tuturor actelor. Şi când un singur document e pierdut, perioada de aşteptare se prelungeşte.
Tehnologia blockchain e un registru descentralizat, părţile implicate pot deţine fiecare câte o copie, iar informaţiile stocate sunt criptate şi nu mai pot fi modificate ulterior.
Sunt companii care cred că tranzacţiile mondiale stocate într-un singur loc ar putea reprezenta o provocare mult prea mare. Şi, pentru ca întreg sistemul să funcţioneze, e nevoie ca tehnolgia blockchain să fie îmbrăţişată de toţi actorii implicaţi: de la administraţiile portuare până la autorităţile vamale, aflate în subordinea guvernelor. Dar dacă se urmează această direcţie, companiile vor face economii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
