Alphabet, compania mamă a Google, a devenit luni a doua companie americană cu o capitalizare de aproximativ 600 de miliarde de dolari, după Apple, ca urmare a unei creşteri a acţiunilor grupului cu 2,4%. Potrivit New York Times, în doar zece ani topul celor mai mari companii din lume în funcție de capitalizare s-a schimbat radical, o singură companie reușind să rămână în top, Microsoft. Exxon Mobil, General Electric, Citigroup și Shell Oil au părăsit topul iar Apple, Alphabet, Amazon și Facebook le-au luat locul.
Top 5 în funcție de capitalizare este format în întregime din compani de tehnologie, fiecare dominând propriul „segment”: Google are o cotă de piață de 88% în publicitatea online (search advertising), Facebook (și filialele sale Instagram, WhatsApp și Messenger) deține 77% din traficul social mobil, iar Amazon are 74% din piața de cărți electronice. În termeni economici clasici, toate cele trei sunt monopoluri. Potrivit NYT, am revenit la începutul secolului XX, când se vorbea despre „blestemul măreției” și Louis Brandeis, consilier al președintelui american Woodrow Wilson spunea că „într-o societate democratică existența marilor centre de putere este periculoasă pentru oamenii liberi”. Potrivit acestuia, singurele excepții acceptate sunt erau monopolurile „naturale” - companiile de apă, de telefonie, de electricitate și căile ferate.
Revenind în zilele noastre, Jonathan Taplin, autorul articolului din NYT se întreabă dacă este posibil ca aceste companii - și în special Google - să devină monopoluri naturale, adică să satisfacă o cerere a întregii piețe pentru un serviciu, la un preț mai mic decât ceea ce ar fi oferit de două firme concurente? Și dacă este așa, este timpul să le reglementăm așa cum sunt reglementate utilitățile publice? Autorul prezintă și un exemplu drept argument: în 1895, într-o fotografie a unui cartier „de afaceri” al unui oraș mare se puteau observa, la colțul fiecărei clădiri, cel puțin 20 de cabluri de telefon de la tot atâtea companii, dar nu puteai suna dintr-o rețea în alta. Soluția pentru a rezolva problema a fost crearea AT&T (American Telephone and Telegraph) care a cumpărat toate companiile mici și a devenit singura rețea, dând naștere unui monopol natural.
„Internetul nu are probleme de interoperabilitate și drumul Google către dominarea pieței este diferit, însă rămâne problema utilității publice”, spune autorul. Astfel, „în curând va trebui să decidem dacă Google, Facebook și Amazon reprezintă exemple de monopol natural și trebuie să fie supuse unor reglementări sau pot funcționa așa cum au făcut-o până acum, și să ne prefacem că aceste grupuri nu ne afectează intimitatea și democrația”.