Pentru companii a devenit vitală promovarea online şi mare parte din bugetele de publicitate merg către persoane influente din acest mediu. Dar strategiile implică şi riscuri de fraudă. Sunt zeci de miliarde de dolari puse la picioarele aşa-numiţilor influenceri din toată lumea, dar aceste sume sunt deseori cheltuite inutil. Unii dintre ei îşi umflă artificial numărul de fani de pe reţelele de socializare. Încasează sume extrem de mari dovedind o falsă popularitate, obţinută cu conturi false. Şi, deocamdată, o poliţie a internetului sau un organism care să verifice aceste fraude nu există.
O investigaţie publicată la începutul anului de cotidianul New York Times arăta cum pe internet circulă adevărate fabrici de urmăritori. Cu alte cuvinte, companii care au creat milioane de conturi automatizate, în spatele cărora nu se află persoane reale. Odată înfiinţate, aceste conturi false sunt puse apoi la dispoziţia oricărei persoane care vrea să-şi crească popularitatea în mediul online. Totul se face contracost, iar unele persoane care vor să devină influente pe reţelele de socializare sunt de acord să plătească pentru a-şi adăuga sute de mii de urmăritori falşi - pentru ca mai apoi să-şi recupereze înzecit banii din articole sau postări sponsorizate de companii.
Jurnaliştii americani arătau că, pe Twitter, de exemplu, 25.000 de urmăritori pot fi cumpăraţi cu doar 225 de dolari. Şi cu cât o persoană are mai mulţi urmăritori, cu atât încasează mai mult.
Date recente arată că un influencer cu 100.000 de fani pe o reţea de socializare poate încasa, în medie, 2.000 de dolari pentru o postare sponsorizată. Suma e de 10 ori mai mare dacă atinge pragul de 1 milion de urmăritori.
Dar dacă în spatele fanilor virtuali se află, de fapt, conturi false cumpărate de pe piaţa neagră a internetului, atunci persoana în cauză înşală compania care a plătit-o. Şi există multe astfel de cazuri.
Unilever, unul dintre cei mai mari plătitori de publicitate la nivel mondial, a anunţat că nu va mai lucra cu influencerii care îşi umflă artificial numărul de prieteni sau urmăritori virtuali. Compania are un buget total de peste 8 miliarde de dolari alocat pentru publicitate online. Vrea să se asigure că banii aceştia nu sunt fraudaţi şi că postările sponsorizate ajung, într-adevăr, la persoane reale.
Printre aşa-numiţii influenceri nu se numără, însă, numai persoane obişnuite, care urmăresc să-şi monetizeze activitatea de pe internet, ci şi politicieni. Primii caută să-şi răspândească mesajul politic la cât mai multe persoane şi se folosesc deseori şi de distribuiri de pe astfel de conturi false.
În cadrul alegerilor de anul trecut, unul dintre consilierii preşedintelui ecuadorian a fost bănuit că a cumpărat zeci de mii de astfel de conturi false pe Twitter, pe care le-a folosit drept suport pentru promovarea mesajelor electorale. De asemenea, la recentele alegeri prezidenţiale din Statele Unite, câştigate de Donald Trump, se bănuieşte că multe dintre ştirile şi articolele favorabile echipei sale de campanie au fost distribuite de pe conturi false.