Este cea mai mare schimbare pentru omenire și se întâmplă deja. Cât de benefică este și ce probleme pune?
Să ne gândim la toate dispozitivele inteligente care ne înconjoară. De la telefon, brățară smart și ceas până la articole deștepte pentru casă. Toate comunică între ele, iar datele sunt analizate și sintetizate, apoi trimise către factori de decizie, care putem fi tot noi sau nu. Se numește Internetul lucrurilor (IoT), o mare schimbare pentru umanitate, pentru început benefică și foarte comodă, însă, ea ridică și multe semne de întrebare.
Ce înseamnă Internetul lucrurilor
Se vorbește de ceva vreme despre IoT, Internet of Things, Internetul lucrurilor. Să ne imaginăm o lume în care fiecare obiect din jurul nostru este smart. Toate aparatele casnice sunt inteligente, de la aspirator până la cuptor, frigider și periuță de dinți.
Apoi, pe stradă mergem cu o mașină inteligentă, pe străzi dotate cu tot felul de camere și dispozitive cu senzori extrem de fini până la un loc de muncă sau un magazin unde suntem întâmpinați de alte dispozitive deștepte, capabile să ne scaneze și să ne recunoască. Ei bine, acest scenariu nu este doar în imaginația voastră, ci este o realitate care se tot extinde chiar sub ochii noștri.
Practic, fiecare lucru din jurul nostru va deveni conectat la internet și va transmite permanent date despre noi și către noi. La rândul lor, aceste dispozitive sunt conectate între ele, astfel încât informațiile sunt puse cap la cap și reunite sub analize complexe care apoi se întorc într-un feedback de o calitate la care am ajunge cu greu prin metode mai vechi.
Cum funcționează IoT. Câteva exemple concrete
Este cea mai mare schimbare pentru oemnire și se întâmplă deja. Poate veți spune că lucrurile astea sunt de domeniul SF, dar mai gândiți-vă o dată.
Să luăm câteva exemple: simplul telefon, acum devenit smartphone, este dotat cu inteligență artificială. Permanent acumulează date despre tine: obiceiuri, locații, inclusiv date despre sănătate prin aplicațiile de profil.
Televizorul tău smart va ține minte canalele pe care le preferi și cât de mult timp aloci anumitor programe.
Dacă ai un frigider smart, acesta va ști alimentele din interior lui, cât de des faci cumpărături și de unde, timpul în care consumi anumite alimente.
Cuptorul tău inteligent va fi la fel de interesat de obiceiurile de gătit, de orele la care mănânci și de ingredientele folosite.
Dacă ai un asistent virtual în casă, el va învața din orice acțiune a ta și va memora tot ceea ce faci.
Mașina ta inteligență preia date despre cum conduci, cum apeși accelerația, cât mergi până la birou sau spre alte destinații și cu ce viteză.
Toate aceste dispozitive vor comunica între ele și vor transmite aceste volume uriașe de date unei platforme, care le va analiza, astfel că se va ști, de exemplu, exact cât timp petreci la volan, cu telefonul în mână sau cât timp te uiți la televizor în același timp cu luatul mesei.
Tehnologia 5G, punct de cotitură. Orașele smart
Punctul de cotitură pentru Internet of Things va fi lansarea tehnologiei 5G. Va însemna că vom trimite volume uriașe de date extrem de repede, instant. Iar la început, efectele vor fi spectaculoase și benefice pentru omenire. Gândiți-vă că așa se vor crea orașele smart.
Străzi iluminate electric cu o eficiență ridicată, consumul de apă va fi perfect adaptat consumului, mășina ta va comunica direct cu parcarea și te va ghida imediat ce ai intrat spre primul loc liber. Sunt beneficii care vor aduce omenirii rapiditate, eficiență, riscuri scăzute și o reducere de fonduri cu multe zerouri.
Specialiștii spun că până în 2020, omenirea va economisi sute de miliarde. Casele vor deveni tot mai deștepte. Luminile se aprind și se închid singure, primești atâta energie cât consumi, apa este la temperatura de care ai nevoie, în cantitatea potrivită, perdelele se trag singure, mâncarea este gătită când mășina ta anunță că ești pe drum spre casă și lesa cățelului tău l-a informat deja să te aștepte la ușa, asta dacă nu l-a scos deja la plimbare un robot.
Dacă ai curte, plantele vor fi udate la timp și o dronă îți va fi livrat deja acasă produsele alimentare pe care nu le mai aveai în frigider.
Pentru toate acestea ai plătit din contul aflat acum în cipul din mâna ta stângă.
Sună frumos, nu? Dar oare care sunt consecințele?
Internetul lucrurilor, un plus pentru economie
Din perspectiva economiei, lucrurile arată foarte bine. Gândiți-vă la câte industrii vor putea acum să-și calibreze perfect producția pe cerere. Vor ști exact cui se adresează și cum să îmbunătățească produsele lor. Pierderile, practic vor fi reduse la zero.
Să luăm un exemplu:
Ana merge cu mașină inteligentă și un senzor îi arată că trebuie să meargă la un service. Asta pentru că senzorii din roți au transmis către un panou de control depășirea limitei de presiune. Panoul de control trimite instant aceste date către telefonul Anei, unde îi apare primul service indicat, costul reparației și cum să ajungă acolo. Apoi același panou de control trimite date către respectivul service, astfel încât acesta să se aprovizioneze cu anvelopele corecte până ajunge Ana la ei, iar către producătorul mașinii, panoul va trimite date despre problemă, astfel încât să poată verifica în ce fabrică a fost făcută acea mașină, în ce zi, de către cine. Dacă aceeași eroare vine de la mai multe mașini, producătorul va ști exact ce trebuie să schimbe în procesul de producție. Pentru industrie este o claritate foarte fină asupra întregului proces și sunt furnizate soluții imediate, iar pentru Ana însemna o reducere uriașă a timpului de rezolvare a problemei, nu are nici un fel de stres, practic dispozitivele lucrează pentru ea și rezolvă tot.
Iar dacă tot am luat un exemplu din trafic, să ne gândim acum la modul cum vor merge pe stradă mașinile, tot mai inteligente și ele. Vor comunica instant între ele, vor lua decizii astfel încât să ajungi cu bine și mai repede la destinație, efectiv nu va mai există trafic aglomerat sau probleme pe șosele. Orice eveniment va fi rezolvat în câteva minute și cu acțiunile corecte, timp în care omul va citi pe bancheta din spate articolul furnizat de telefon, care știe exact ce îi place și ce consumă la acea oră din zi, sau va vedea un serial ofertat pentru el, după indicațiile televizorului către marile firme producătoare.
Internetul lucrurilor și nouă noastră viață. Cine decide?
Și atunci, omul ce va mai decide? În ce situații va mai simți omul nevoia să ia o decizie? Probabil că va fi atât de comod și de ușor să lași toate deciziile în sarcina dispozitivelor, încât nu va mai avea sens să te preocupi de ceva.
Mulți se întreabă care va fi atunci rolul omului, pentru că oricum joburile vor dispărea încet-încet și se va munci tot mai puțin pe planetă, cel puțin în accepțiunea veche a termenului.
Multe studii arată cum vom deveni toți creatori, ne vom ocupa timpul liber, acum din abundență, cu tot felul de aspirații și creații.
Însă, sunt și alte voci, mai realiste, care spun că acest timp liber va fi acordat tot tehnologiei. Cel mai probabil vom rămâne în continuare absorbiți de ecrane inteligente care vor ști să ne ocupe mintea, acum rămasă mult în urma celei artificiale.
Editare web: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
