Un studiu al celei mai mari bănci din Elveția, UBS, arată că bucureștenii au cam cea mai slabă putere de cumpărare din UE. Mai rău decât noi stau doar bulgarii, însă decalajul e infim. Dacă diferența dintre timpul necesar de muncă pentru un bucureștean și un parizian e de 177 de ore, diferența dintre un bucureștean și un locuitor al Sofiei e de numai 12 ore.
În schimb, un angajat din Zurich își permite iPhone-ul dacă lucrează doar 20 de ore. Practic, bucureșteanul trebuie să muncească de 11 ori mai mult decât cel din Zurich. Asta chiar dacă viața în Elveția este cu 148% mai scumpă decât la noi.
Acolo însă își face efectul magia cursului valutar. Din ianuarie, când Banca Centrală a Elveției a lăsat francul să fluctueze liber, moneda națională a crescut cu 5% față de dolar, astfel că un iPhone e mult mai ușor de cumpărat în franci.
Pentru cei din zona euro, însă, e mai greu fiindcă moneda europeană și-a pierdut aproape un sfert din valoare în aceeași perioadă.
Grivna ucrainenilor a picat din 2014 cu peste 60 de procente față de dolar. Celălalt ingredient e inflația, care a urcat cu 12% anul trecut, iar rezultatul e că locuitorul Kievului are de muncit nu mai puțin de 627 de zile pentru un iPhone, de 30 de ori mai mult decât un elvețian și de trei ori mai mult decât un bucureștean.
Bucureșteanul însă trebuie să muncească 44 de minute pentru un Big Mac. E mai mult decât are de lucrat un locuitor din Mumbai, Rio de Janeiro sau Santiago de Chile. De patru ori mai ușor își pot cumpăra un Big Mac cei din Geneva sau Los Angeles.