Primul care a acceptat tranzacţiile în moneda virtuală Bitcoin a fost proprietarul unui magazin de muzică din Kreuzberg, un cartier nonconformist din Berlin. Mijlocul de plată s-a răspândit apoi printre tot mai mulţi comercianţi.
„Ceea ce m-a atras la Bitcoin este posibilitatea de a avea control asupra propriilor bani. Şi să pot trasfera aceşti bani fără prea multe întrebări şi fără să fiu taxat”, spune unul dintre cei care folosesc acest mijloc de plată.
Succesul proiectului Bitcoin speculează incertitudinea de pe piaţa monetară mondială. Cu tot mai multe monede naţionale devalorizate din cauza crizei financiare, mulţi oamenii au preferat o alternativă, care nu cade sub jurisdicţia nici unei bănci centrale şi nu este supusă regulilor monetare din niciun stat.
„Văzând direcţia în care se îndreaptă în acest moment economia şi la modul cum facem faţă acestei situaţii, nu am încredere să îmi ţin banii într-o bancă. Poate acum doi ani gândeam altfel, dar după ce am văzut ce s-a întâmplat în Cipru, cred cu tărie că nu mai pot avea încredere în instituţiile cu care am fost obişnuiţi până acum”, susține o tânără din Germania.
În timpul crizei băncilor cipriote, moneda virtuală Bitcoin s-a apreciat cu 57% în numai o lună, în raport cu dolarul american. Creşterea s-a calmat abia în a doua jumătatea lunii aprilie, ca urmare a unei probleme de software.
Numărul prea mare de utilizatori care doreau să cumpere Bitcoin a blocat sistemul. Site-ul unde au loc tranzacţiile a fost paralizat timp de câteva ore, iar mulţi au crezut că Bitcoin se va prăbuşi. Moneda virtuală s-a depreciat atunci cu 50 la sută. Acum, cursul s-a stabilizat la 133 de dolari pentru o unitate Bitcoin.
Moneda virtuală Bitcoin a fost lansată în ianuarie 2009, ca un experiment. Acum, această monedă nerecunoscută oficial de nici o autoritate poate fi cumpărată de la case de schimb valutar online. Pentru asta, doritorii trebuie să plătească totuşi cu bani adevăraţi, emişi de o bancă centrală.