A apărut un nou joc: „balena roz”
Jocul „balena albastră” a provocat o adevărată isterie pe internet. Zeci de adolescenți s-au filmat vorbind despre acest joc. De asemenea, o adolescentă din România a susţinut că a primit ameninţări după ce s-a înscris în acest joc. Totul a fost, însă, dezminţit la scurt timp, iar acum au început să apară şi altfel de jocuri, dar de data aceasta cu scopul de combate efectele negative ale „Balenei Albastre”. Un astfel de exemplu este „Balena roz”, un joc virtual care te îndeamnă să faci fapte bune.
Jocul „Balena albastră” a apărut în anul 2013 în Rusia şi se presupune că a provocat moartea a aproximativ 130 de tineri. Creatorului jocului „Balena albastră" a fost arestat în luna noiembrie a anului trecut într-un oraş aflat în apropiere de Moscova, iar ancheta este încă în desfăşurare.
În România, nu s-a inregistrat niciun astfel de caz. Săptămâna trecută s-a vorbit despre o elevă din Timişoara care ar fi primit ameninţări după ce s-a înscris în joc, dar informatia a fost dezminţita ulterior.
Lipsa de informare a copiilor şi a părinţilor le-a atras, însă, atenţia psihologilor şi specialiştilor în social media.
„Nu a mai fost niciodată o diferenţă atât de mare între două generaţii, din punct de vedere al modului de comunicare, al consumului pe tot felul de zone şi atunci da e foarte greu pentru unii părinţi, mai ales în mediul rural să înţeleagă ce e ăla snapchat, facebook, care e treaba cu whatsup-ul...Părinţii învaţă de la copii cum e cu tehnologia când de fapt ar trebui să fie exact pe dos”, a spus consultantul în social media, Alex Negrea.
„Oamenii ar trebui să-şi pună problema mai des decât atunci când apare un subiect de genul balena albastră. Am văzut că e o dezbatere. E real, nu e real. Treci dincolo de povestea asta. Ceea ce este esenţial este că în acest moment copiii noştri sunt la doar la câteva click-uri distanţă de lucruri periculoase, pe care ei nici nu le stăpânesc. Mă gândesc la faptele cele mai frecvente în lumea lor, la umilinţa săvârşită de câţiva colegi, la bătaia de joc la care pot fi supuşi, la furtul datelor personale sunt diverse situaţii dinastea de viaţă pe care ei nu le stăpânesc”, a adăugat jurnalistul DigiFM, Cătălin Striblea.
„Mulţi copii au o stimă scăzută de sine. În jocurile acestea ei se identifică cu anumite personaje, dar în momentul în care revin în viaţa reală stima lor de sine este la fel, scăzută, neîncredere în sine, nesiguranţă. Cei mici, inclusiv adolescenţii, nu au capacitatea de a prevedea pericolul unui joc”, a spus și psihologul Claudia Iordache.
Ce este „balena roz”
În contextul celor întâmplate din ultima perioadă, în spaţiul virtual, un cercetător în ştiinţe sociale şi psihologice din Republica Moldova a creat un joc care îi îndeamnă pe oameni să facă fapte bune şi l-a numit „balena roz”. Ideea a fost promovată şi de vloggerii din România.
- Uită-te în oglindă şi mulţumeşte-ţi că eşti minunat(ă).
- Trezeşte-te la 5:20 şi aleargă în parc.
- Faci un duş, mergi la serviciu, fii util, evită să stai pe Facebook.
- Zâmbeşte unui străin.
- În transportul public priveşte prietenos.
Bullying-ul online, mai periculos decât cel offline
Potrivit unui studiu realizat de Salvaţi Copiii, 45% dintre copiii din România afirmă ca au fost afectaţi emoţional sau jigniţi în spaţiul virtual. Îngrijorător este faptul că bullying-ul online poate fi chiar mai dăunător decât cel offline.
„Eu pot să dau şi cazul copilului meu care a fost abordat la un moment dat de un puşti necunoscut, care i-a cerut diverse date personale. Dacă nu eram atenţi la chestiunea asta sau dacă nu am fi constituit o relaţie de-a lungul timpului în care el să ne spună uite m-a sunat cineva, mi-a cerut cineva pe facebook datele personale, cine sunt, unde stau, când sunt părinţii acasă, nu am fi ştiut să-l apărăm. E o chestiune pe care oamenii au tratat-o extrem de superficial Nu e vorba de a reacţiona la un caz, unul, doi trei, la balena albastră. Nu e o epidemie. Poate noi ca ziarişti am greşit în unele locuri, dar important e să dai un mesaj, să-l conştientizezi pe un om că acel copil care stă în faţa calculatorului, deşi îl mânuieşte fabulos, s-ar putea să nu ştie tot”, a spus Cătălin Striblea.
„Să ne îndreptăm mai de grabă atenţia către ce-i aduce pe adolescenţi în starea aia, faptul că nu comunică suficient cu părinţii, faptul că unii părinţi au impresia că e normal ca cei mici să ştie mai multe despre calculatoare de cât el”, a adăugat Alex Negrea.
Potrivit specialiştilor, timpul petrecut de minori în faţa calculatorului ar trebui limitat. În special atunci când este vorba de jocuri online.
„Societatea în sine respectă şi reguli. Drept pentru care şi în această situaţie avem nevoie de reguli. Asta implică conţinutul jocului şi durata, trebuie să-i limitezi. Un copil nu are capacitatea de a-şi limita un program. Odată ce copilul îşi petrece foarte mult timp în faţa calculatorului, evident există şi nişte repercusiuni. Depresia, anxietatea, nesiguranţa de sine, agresivitatea faţă de persoanele apropiate, izolarea, irascibilitatea, doreşte foarte mult să stea singur, devine nervos atunci când este deranjat în timpul jocului şi nu numai. Sunt foarte multe semne care ne pot conduce la ideea că acest copil are probleme şi devine dependent de jocuri. Majoritatea jocurilor nu sunt educative, nu au un conţinut educaţional. Majoritatea au mesaje negative. Drept urmare, ar fi indicat ca părintele să aleagă, să selecteze jocurile care îl pot ajuta pe copil să se dezvolte, să-şi dezvolte spiritul de observaţie, interesul pentru anumite informaţii de cunoastere, interesul pentru creativitate”, a explicat psihologul Claudia Iordache.
„În general există soluţii. Tot ce trebuie să faci ca şi părinte este să fii preocupat de chestiunea respectivă şi a spune în momentul ăsta stai că nu discutăm, e o prostie, ce să mai, copiii ăștia sunt gata învăţaţi. De fapt, presa exagerează este un lucru cât se poate de prost. De fapt, toată lumea e învăţată. Ce o să se întâmple? E bine se pot întâmpla enorm de multe. Cum îmi apăr eu copilul asta e întrebarea pe care trebuie să ţi-o pui tot timpul, nu doar azi”, a adăugat jurnalistul Cătălin Striblea.
„Până la urmă nu e ca şi cum eşti presat la job să-ţi respecţi deadline-urile. O faci din alte motive când ești adolescent. Poate nu te integrezi suficient de bine într-un colectiv, nu ai prieteni, care să te scoată pe afară. Sunt o grămadă de chestii de genul acesta. Ideea de bază ar fi ca părinții să le transmită copiilor că pe internet trebuie să pui totul la îndoială”, a concluzionat specialistul în social media Alex Negrea.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
