După 30 de ani, 8,8 miliarde de dolari, piedici și crize bugetare, telescopul spațial James Webb pare să fie în sfârșit gata. NASA intenționează să-l lanseze pe orbită în 31 octombrie la bordul unei rachete Ariane 5 furnizate de Agenția Spațială Europeană, relatează The Independent.
Construirea unui nou telescop spațial necesită mult timp, o mulțime de bani și multă inspirație. Astronomii au început să ceară de la NASA un succesor pentru telescopul spațial Hubble chiar înainte ca acesta să fie lansat pe orbită, în 1990. Pe atunci, credeau că noul instrument de explorare a spațiului cosmic ar putea costa mai puțin de 1 miliard de dolari și ar putea fi gata în primul deceniu al secolului 21.
A fost însă nevoie de 30 de ani și 8,8 miliarde de dolari pentru ca James Webb să fie în sfârșit finalizat.
Complet asamblat la centrul Northrop Grumman din Los Angeles, telescopul seamănă cu o floarea soarelui uriașă, călare pe o placă de surf. Petalele florii sunt 18 hexagone de beriliu placate cu aur, unite pentru a forma un vas de peste 20 de metri lățime. Placa de surf, pe care va pluti în partea îndepărtată a lunii, este un sandviș format din cinci straturi de plastic special numit Kapton, care va proteja telescopul de căldura și strălucirea soarelui.
Telescopul, numit după administratorul NASA care a condus agenția în timpul dezvoltării programului Apollo, este de aproape trei ori mai mare decât bătrânul telescop Hubble și de șapte ori mai puternic ca abilitate de a observa stele și galaxii.
Pentru a le transporta în spațiu, la bordul rachetei Ariane 5 furnizate de Agenția Spațială Europeană, scutul și oglinda telescopului vor fi pliate. Trebuie apoi extinse la loc, la peste 1,5 milioane de kilometri în spațiu, într-o serie de aproximativ 180 de manevre care se vor desfășura în prima lună după lansare. Toți pașii acestei operațiuni au fost exersați de mai multe ori în ultimii ani. O astfel de repetiție a rupt scutul solar, provocând încă o întârziere a proiectului.
Misiunea telescopului James Webb este de a explora un tărâm cosmic care îi era inaccesibil telescopului Hubble. La aproximativ 150 de milioane până la 1 miliard de ani de la crearea universului s-au născut primele stele și galaxii, care au început să iasă dintr-o ceață de hidrogen gazos care a predominat în timpul Big Bang-ului. Nu se știe exact cum s-a întâmplat acest lucru.
Pentru a răspunde la această întrebare, Webb trebuie să folosească un alt tip de lumină decât cea cu ochii noștri sau Hubble pot vedea. Deoarece expansiunea cosmosului îndepărtează stelele și galaxiile timpurii, lumina lor este schimbată în roșu pe lungimi de undă mai mari.
Astfel, lumina albastră a unei galaxii care la începutul timpurilor era tânără, plină de stele noi și strălucitoare, s-a schimbat ajungând la lungimi de undă invizibile în infraroșu - radiații de căldură - 13 miliarde de ani mai târziu.
Drept urmare, telescopul Webb va produce imagini cosmice în culori pe care ochiul nu le poate vedea. Dar pentru a detecta acele emanații slabe de căldură, telescopul trebuie să fie foarte rece, astfel încât propria căldură să nu ascundă căldura din spațiul cosmic. De aici și nevoia de protecție solară, care va menține telescopul într-o umbră permanentă și rece.
Lumina cu infraroșu este, de asemenea, ideală pentru studierea exoplanetelor, lumi care aparțin altor stele.
În cele 3 decenii în care telescopul Webb a fost visat, proiectat și construit, cercetarea exoplanetelor a înflorit. Misiunea Kepler a NASA a găsit mii de exoplanete, ceea ce înseamnă că există sute de milioane în galaxie care așteaptă să fie studiate.
Unul dintre cele mai așteptate rezultate ale telescopului Webb va fi studiul planetelor din sistemul Trappist-1, aflat la doar 40 de ani lumină distanță. Conține șapte planete, dintre care trei sunt roci de dimensiunea Pământului în așa-numita zonă locuibilă, unde ar putea exista apă.
Printre altele, telescopul Webb va fi capabil să „adulmece” atmosferele acestor planete, văzând cum interacționează cu lumina de la stelele lor. Va fi un prim pas în aflarea răspunsului dacă acele planete sunt cu adevărat locuibile - sau poate chiar locuite.
Editor : Monica Bonea
