Inteligența artificială a devenit o parte integrantă a vieților noastre și se găsește peste tot – de la algoritmi din rețelele sociale, la comerțul online și la navigarea pe internet, însă acest lucru nu înseamnă că toată lumea este confortabilă cu ideea, scrie CNN. O posibilă cale de a schimba opinia unui public sceptic, este cu ajutorul unei „familii” de „surori”-robot.
Sophia, Grace și Desdemona sunt roboți umanoizi, fiecare dintre ele programată cu un tip sofisticat de inteligență artificială. Cea mai veche dintre ele, Sophia, a fost activată prima oară în anul 2016 și a primit o atenție generalizată din partea publicului, în mare măsură din cazua felului în care arată.
Spre deosebire de alte forme de inteligență artificială, care operează, în general, dincolo de atenția noastră, fiind responsabile pentru funcționarea, în fundal, a aplicațiilor și telefoanelor mobile, Sophia este concepută să arate ca o femeie tânără și a obținut rapid statutul de celebritate și de imagine emblematică a inteligenței artificiale.
În 2017, Sophia a fost numită „Campioană a Inovației” de programul de dezvoltare al ONU, prima entitate non-umană care a primit un titlu din partea Națiunilor Unite. În același an, ea a primit cetățenia Arabiei Saudite.
De atunci, Sophiei i s-au alăturat două „surori”, toți cei trei roboți fiind dezvoltați de David Hanson, fondator al Hanson Robotics. Creierele lor AI au fost produse de inginerul Ben Goertzel, fost cercetător șef al companiei, acum director executiv la compania SingularityNET.
„Inteligența artificială lucrează pe fundal, în forma algoritmilor care îndeplinesc diferite forme de recunoaștere de tipare și de cogniție, elemente foarte dificile de înțeles de oameni. Scopul din spatele acestor roboți este acela de a deveni o interfață a inteligenței artificiale cu lumea oamenilor.
Expresiile feței sunt principala formă prin care oamenii exprimă emoții și se conectează unul cu celălalt. Dacă ai un AI care te poate privi în ochi și îți poate zâmbi, acest lucru îți dă un sentiment că te-ai conectat cu cineva în mod subiectiv”, spune el.
Acest sentiment subiectiv ar putea să-i facă pe acești roboți să fie extrem de utili în unele situații. Goertzel și echipa lui au făcut teste, de exemplu, pentru folosirea robotului Grace pentru a-i ajuta pe bătrânii care au intrat în etapele incipiente ale bolilor degenerative ale creierului, precum demența sau boala Alzheimer.
Goertzel spune că aceste programe au avut un „efect profund și înălțător pentru unii oameni foarte singuri”. Demența poate provoca probleme cu memoria pe termen scurt, iar Goertzel este de părere că roboții ar putea să fie utili în a răspunde la cerințele repetitive ale bolnavilor.
„Oamenii care se află în stadiile de mijloc ale demenței întreabă același lucru încontinuu. Este același lucru zi de zi, iar un robot nu se va plictisi niciodată”, spune el.
Utilizări diverse ale roboților umanoizi
„Sora” Sophiei, Desdemona, are o aplicație cu totul și cu totul diferită, în schimb. Ea este membră a trupei experimentale a lui Goertzel, Jam Galaxy. Goertzel cântă la clape, în timp ce robotul improvizează versuri ca răspuns la referințele muzicale și culturale pe care cercetătorul i le transmite în program.
El mai spune că roboți similari vor putea fi folosiți și în educație și în servicii, la un moment dat. La începutul acestui an, Muzeul Viitorului din Dubai a introdus primul ghid robot, Ameca, la expoziția sa „Mâine Astăzi”.
Robotul, construit de compania britanică Engineered Arts, este capabil să răspundă la întrebări simple ale vizitatorilor, legate de muzeu și de conținutul acestuia. Expresiile sale faciale și răspunsurile fizice sunt aproape înfricoșător de realiste.
„Acest tip de tehnologie s-a dezvoltat în feluri în care nimeni nu și-ar fi imaginat. Scopul lui Ameca este de a fi un avocat pentru această tehnologie. Unii oameni i-au pus întrebări dificile, unii vizitatori încearcă să dovedească că oamenii sunt mai inteligenți decât AI-ul”, spune Majed Al Mansoori, director executiv adjunct al muzeului.
Al Mansoori este convins că roboții care funcționează pe bază de inteligență artificială vor putea fi folosiți în industriile turismului și călătoriilor pe calea zborului, „și mai ales în locuri care necesită oferirea de direcții, de exemplu în spitale, universități sau mall-uri”.
Riscurile și avantajele tehnologiei
În condițiile în care AI-ul a devenit rapid o parte importantă a vieților noastre, cercetările au arătat că mulți oameni sunt temători cu privire la ce implică folosirea acestuia în domeniul vieții private, a pierderii locurilor de muncă și conexiunii umane.
Cercetătorii sunt de părere că algoritmii care funcționează pe bază de AI și care sunt folosiți pentru a face recomandări pe rețelele sociale creează așa-zisele „camere de ecou” în care oameni cu aceleași păreri se adună pentru a-și confirma și întări credințele.
În condițiile în care tehnologia este folosită inclusiv pentru a crea clipuri video cu deepfake-uri sofisticate, alții avertizează cu privire la potențialul pentru dezinformare malițioasă.
Faptul că oamenii au oportunitatea să interacționeze cu roboți care seamănă cu ei ar putea, însă, să umanizeze inteligența artificială, oferindu-i căi de a-și îmbunătăți imaginea.
„Roboții umanoizi pe care îi vedem dezvoltați acum, vocile lor, expresiile, zâmbetele și gesturile sunt toate concepute să te facă să te simți mai confortabil când interacționezi cu tehnologia.
Există o nevoie crescândă pentru conexiune umană cu cât avansează tehnologia. Acesta este unul dintre motivele pentru care oamenii răspund atât de bine la ideea de roboți umanoizi”, a concluzionat Al Mansoori.
Editor : Adrian Dumitru
