Inginerii americani au creat plantele care pot ţine locul lămpilor de citit. Acestea emit o lumină difuză. Licuricii au fost modelul care i-a inspirat pe cercetători.
Echipa MIT a apelat la luciferază, o enzimă care le oferă strălucire licuricilor şi anumitor peşti sau ciuperci.
Luciferaza acţionează asupra unei molecule numite luciferină, pe care o determină să emită lumină. Cele două substanţe au fost introduse în nanoparticule de siliciu, de aproximativ 10 nanometri în diametru, care nu afectează plantele. Şi le-au încorporat apoi în frunzele unei plante de năsturel.
Expuse la o presiune ridicată, particulele au intrat în frunze prin stomate, adică porii plantei. Metabolismul energetic al năsturelului s-a activat aproape instant şi a emis lumină timp de patru ore.
Practic, de acum înainte, în loc să pornim o veioză în cameră, ne putem relaxa la lumina unei plante care ne dă în acelaşi timp şi oxigen. Sau, şi mai important, am putea transforma copacii de pe marginea străzilor în surse de iluminat.