Descoperirea particulelor de fosfină în atmosfera planetei Venus, posibil indiciu al existenței vieții, a stârnit, cum era de așteptat, interesul oamenilor de știință. Fizicianul Cristian Presură a explicat pentru Digi24.ro care pot fi implicațiile acestei descoperiri. Chiar dacă se arată rezervat în privința șanselor de a exista viață pe Venus, fizicianul spune de ce este importantă continuarea cercetărilor.
Entuziasmul descoperirii a fost declanșat de faptul că, pe Pământ, fosfina (PH3) este produsă doar de organisme vii. Mai departe, corelația a fost simplu de făcut în imaginația fiecăruia. Însă, în știință, lucrurile stau diferit.
„Când oamenii au început să se uite la alte planete, având la dispoziție spectometre din ce în ce mai performante, s-au gândit ce anume să caute. Unul din aceste lucruri este fosfina. Fosfină a fost descoperită și pe Jupiter, însă acolo, din cauza condițiilor extreme - vânturi, furtuni puternice - fosfina se produce în mod natural. Pe Venus nu sunt condițiile de pe Jupiter, deci fosfina nu s-a format în aceleași condiții. Echipa de cercetători care a studiat datele a eliminat rând pe rând și alte explicații ale prezenței fosfinei în atmosfera lui Venus”, a declarat Cristian Presură.
Însă acest lucru nu înseamnă neapărat că a rămas doar varianta că fosfina de pe Venus este un produs al unor organisme vii.
„Pot exista și alte mecanisme de formare a fosfinei, pe care nu le cunoaștem”, a completat fizicianul.
În opinia cercetătorului, eforturile trebuie continuate. El vede ca posibilă soluție un balon care să fie lansat dintr-un satelit, balon care să plutească în atmosfera înaltă a lui Venus, unde să culeagă probe.
„Un astfel de balon, care să fie dotat cu instrumente de măsură, poate face analizele pe loc și le poate trimite pe Pământ cu ajutorul satelitului, înainte să fie distrus de condițiile din atmosfera planetei”, a dat un exemplu Cristian Presură.
Cristian Presură: Apariția vieții pe Pământ e un mister
El se arată rezervat în privința existenței vieții pe Venus, dar asta nu înseamnă că cercetările trebuie oprite, din contră.
„Șansele ca fosfina de pe Venus să provină de la viață sunt mici. Dar mi se pare interesant de investigat și de trimis o misiune pe Venus. În următorii 7-8 ani putem cerceta în continuare atmosfera lui Venus cu ajutorul sateliților și a telescoapelor. Apoi, pe măsură ce rezultatele se strâng, peste 10-15 ani să trimitem o misiune care să ia probe din atmosfera planetei”, a spus Cristian Presură.
„Nu vă imaginați că vom găsi extratereștri cu 5 picioare și 20 de aripi. Dar posibilitatea de a descoperi forme de viață sub forma unor microorganisme ar fi extrarodinar”, a completat el.
Miza acestei aventuri sunt răspunsuri pe care omenirea încă nu le are, dar pe care le caută de mii de ani.
„Apariția vieții pe Pământ e un mister. Cum au apărut primele forme de viață pe Pământ? A fost adusă din Cosmos? Vine de pe Marte? Cum s-au format primele microorganisme în Sistemul Solar? Dacă au aceeași structură bazată pe aminoacizi, ca pe Pământ, înseamnă că viața migrează de la o planetă la alta. Dacă au altă structură, înseamnă că viața nu este atât de rară cum credem noi”, a arătat fizicianul câte posibilități se pot dschide dintr-o astfel de descoperire.
El a realizat și un film în care explică posibilele implicații ale acestei descoperiri.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Oamenii de știință au anunțat, luni, că au detectat în norii acizi ai planetei Venus un gaz numit fosfină, care indică faptul că microbii ar putea trăi în vecinătatea inospitalieră a Pământului. O echipă condusă de Jane Greaves, care este profesor la Universitatea Cardiff, a detectat prezența gazului și a lansat ipoteza că organismele vii plutesc în norii planetei Venus, scriu BBC, CNN și The New York Times.
Fosfina este o moleculă formată dintr-un atom de fosfor și trei atomi de hidrogen. Pe Pământ, fosfina este asociată cu viața, cu microbii care trăiesc în intestinele animalelor, cum ar fi pinguinii, sau în medii sărace în oxigen, cum ar fi mlaștinile. Este un gaz inflamabil, murdar, toxic, produs de bacterii care nu necesită oxigen.
