Oamenii de știință au descoperit rămășițe vitrificate în urma expunerii la o temperatură de aproximativ 520 de grade Celsius, în timpul dezastrului din anul 79.
Pagubele provocate de erupția vulcanului Vezuviu în orașele din apropiere au fost catastrofale. Dar se pare că, pe alocuri, căldura a fost atât de mare încât a transformat creierul unei persoane în sticlă, iar oamenii de știință spun că este prima dată când s-au întâlnit cu un asemenea fenomen, potrivit The Guardian.
Experții spun că au descoperit că stropii dintr-un material negru lucios și solid găsit în craniul unei victime la Herculaneum par să fie rămășițele țesutului cerebral uman transformat de căldură.
Ei spun că descoperirea este remarcabilă, deoarece țesutul creierului este foarte rar conservat.
„Până în prezent, rămășițe vitrificate ale creierului nu au fost niciodată descoperite”, a spus dr. Pier Paolo Petrone, antropolog criminalist la Universitatea din Napoli.
Într-un studiu publicat în New England Journal of Medicine, Petrone și colegii lui au dezvăluit că acest „creier transformat în sticlă” i-a aparținut unui bărbat de aproximativ 25 de ani, care a fost găsit în anii '60, culcat cu fața în jos, pe un pat de lemn, sub o grămadă de cenușă vulcanică - o poziție care sugerează că dormea atunci când dezastrul a lovit orașul.
Patul se afla într-o cameră mică care făcea parte din Collegium Augustalium, o clădire a unui cult imperial care se închina fostului împărat Augustus. Petrone crede că bărbatul era îngrijitorul clădirii.
Petrone a spus că a observat fragmentele negre din craniul îngrijitorului recent, când și-a concentrat cercetările pe resturile umane găsite în colegiu.
Citește și: Descoperire „excepțională” în ruinele orașului Pompeii, într-un fost bordel. Explicația arheologilor
O parte din victimele vulcanului Vezuviu ar fi murit lent
Unele dintre victimele erupţiei vulcanului Vezuviu din anul 79 d.Hr. ar fi murit mai lent decât se estimase iniţial, conform unei noi cercetări, realizată în Marea Britanie, citată joi de Press Association.
Potrivit estimărilor iniţiale, persoanele care au trăit în oraşul Herculaneum, situat la malul mării, care s-au refugiat în casele de piatră ridicate de-a lungul ţărmului în momentul erupţiei, au fost vaporizate de căldura extremă rezultată. Însă, o nouă analiză efectuată asupra scheletelor descoperite în situl arheologic a demonstrat că este posibil ca victimele să fi trăit suficient pentru a muri sufocate din cauza gazelor toxice ale fluxului piroclastic - fluxul devastator, ultra rapid, de gaze fierbinţi şi materii vulcanice, rezultat în urma unor erupţii vulcanice.
Arheologii au descoperit că structura scheletelor şi a colagenului rămas era incompatibilă cu vaporizarea, ceea ce sugerează că trupurile victimelor nu au fost expuse la temperaturi atât de ridicate cum s-a crezut iniţial.
Erupţia Vezuviului a îngropat oraşul roman Pompei, iar fluxul piroclastic a distrus oraşul Herculaneum aflat în apropiere. Peste 340 de oameni care s-au refugiat în locuinţele boltite din piatră (fornici) au pierit.
„Descoperirea colagenului în oasele din Herculaneum a fost complet neaşteptată”, a declarat profesor Oliver Craig de la Departamentul de Arheologie al Universităţii din York. „Ne-am dat seama atunci că părerea generală privind împrejurările decesului lor nu pot fi adevărate”, a adăugat specialistul.
„Dacă oasele ar fi fost expuse la căldură extremă, s-ar fi produs pierderea foarte rapidă a colagenului din os. Identificarea colagenului a fost primul nostru indiciu al expunerii la temperaturi mai reduse”, a adăugat Craig.
Testele efectuate pe coaste aparţinând unui număr de 152 de indivizi din ''fornici'' au demonstrat că nu corespund modelelor preconizate în cazul în care ar fi fost expuse la temperaturi extrem de ridicate, de 300 - 500 grade Celsius.
Expertul criminalist Tim Thompson, autor principal de la universitatea britanică Teesside, a declarat: ''Oamenii s-au ascuns pentru protecţie şi s-au blocat. Teoria generală a fost că aceşti indivizi au fost vaporizaţi instantaneu. ''Ce a fost interesant a fost faptul că am observat o bună conservare a colagenului, dar am găsit şi dovezi privind schimbările induse de căldură în nivelul de cristalinitate al oaselor. De asemenea, am putut constata că victimele nu au fost arse la temperaturi ridicate''.
Echipa de cercetători a indicat că s-ar putea ca fluxul piroclastic să fi fost relativ rece, unele estimări sugerând temperaturi de 240 de grade Celsius. Locuinţele ''fornici'' ar fi putut asigura, de asemenea, o oarecare izolare, reducând temperatura la care au fost expuşi oamenii.
Cercetătorii au precizat că această conservare a colagenului în oasele victimelor din Herculaneum a deschis o serie de noi piste pentru cercetări, inclusiv realizarea unor evaluări pe bază de izotop stabil pentru a genera o imagine asupra dietei romanilor de la acea vreme.
Studiu a fost publicat în Antiquity: Volumul 94; Numărul 373.
