A patruzecea aniversare a misiunii spațiale Voyager se apropie cu pași repezi și un detaliu fascinant a fost făcut public recent de fiica unuia dintre astronomii care au participat la acest eveniment istoric esențial al secolului XX.
Pe 20 august 1977, misiunea Voyager 2 a fost lansată în spațiu cosmic, urmată zile mai târziu, pe 5 septembrie, de Voyager 1, două dintre momentele de grație ale istoriei cosmonauticii din secolul trecut.
Voyager 1 a fost prima navă care a pătruns în spațiul interstelar, în regiunea exterioară heliosferei, un „balon” electromagnetic uriaș creat de Soare. Voyager 2 este singura navă spațială care a zburat pe lângă toate cele patru planete din sistemul solar exterior – Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun, relatează Newsweek.
Însă moștenirea acestor două grandioase misiuni galactice abia de acum încolo ar putea începe, scrie sursa citată, subliniind că, înainte de mult așteptata aniversare, fiica proeminentului astronom Frank Drake, Nadia, a postat pe internet o mică perlă memorială din arhiva tatălui ei.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Este vorba despre o hartă pe care Frank Drake a conceput-o pentru cele două misiuni spațiale, o hartă care ar fi putut ghida înapoi spre Pământ orice formă de viață extraterestră.
Frank Drake este unul dintre pionierii cercetării formelor de viață inteligentă extraterestră.
Harta proiectată de astronom folosește pulsari, o sursă galactică de unde radio care emite impulsuri foarte regulate și foarte scurte, pentru a localiza sistemul solar într-un limbaj inteligibil pentru presupusele forme de viață din afara sistemului.
Copii ale acestei hărți unice sunt încrustate în ambele nave Voyager, într-o capsulă aurie a timpului care conține o înregistrare fonografică cu o serie de sunete, imagini și muzică ce ar trebui să reprezinte diversitatea vieții pe Terra.
Harta redă grafic 14 pulsari poziționați în jurul unui ax central care simbolizează Soarele.
De pe Pământ, pulsarii se văd ca niște obiecte celeste sclipitoare. Aceste stele, care execută mișcări rotative, au fost descoperite în 1967, însă rămân în continuare învăluite într-o aură densă de mister, subliniază Newsweek.
Frank Drake spune că a ales pulsarii ca puncte de referință pe hartă, doarece aceste unde radio pot rămâne active miliarde de ani. De asemenea, pe hartă există inscripționat și un cod binar.
Dacă o ființă extrarestră, susține Drake, ar fi să găsească harta, ar putea, teoretic, să calculeze diferența dintre rata de rotație a pulsarului la data în care harta a fost găsită și rata de rotație inscripționată pe hartă, determinând astfel cu exactitate momentul în care harta a fost creată.
„A fost ceva magic legat de pulsari... Niciun alt lucru de pe cer nu avea atâtea „etichete” pe el”, a declarat Frank Drake, care are în prezent 87 de ani.
Expediția exploratoare Voyager se află de 40 de ani în spațiul galactic, sfârșitul celor două misiuni fiind preconizat pentru 2025.