Urmările morţii explozive a unei stele masive au fost surprinse într-o imagine publicată luni de Observatorul European Austral (European Southern Observatory), care înfăţişează filamente imense de gaz strălucitor expulzate în spaţiu în timpul producerii supernovei, informează Reuters, potrivit Agerpres.
Înainte de a exploda la finalul ciclului său de viaţă, se crede că steaua a avut o masă de cel puţin opt ori mai mare decât Soarele sistemului nostru. A fost localizată în galaxia Caleea Lactee, la circa 800 de ani-lumină de Terra, în direcţia constelaţiei Vela. Un an-lumină reprezintă distanţa parcursă de lumină într-un an - 9,5 trilioane de kilometri.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Imaginea tulburătoare înfăţişează nori de gaz care, prin filtrele folosite de astronomi, arată asemenea unor tentacule roz şi portocalii care se întind pe o suprafaţă de circa 600 de ori mai mare decât sistemul nostru solar.
„Structura filamentară reprezintă gazul expulzat după explozia de tip supernovă, în urma căreia a fost creată această nebuloasă. Se poate vedea materialul din interiorul stelei pe măsură ce se extinde în spaţiu. Acolo unde sunt porţiuni mai dense, o parte din compoziţia supernovei a intrat în coliziune cu gazul înconjurător dând naştere unei părţi din structura de filamente”', a spus Bruno Leibundgut, un astronom afiliat European Southern Observatory (ESO).
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Imaginea captează rămăşiţele supernovei la 11.000 de ani după explozie, a precizat Leibundgut.
„Cea mai mare mare parte a materiei care străluceşte este datorată atomilor de hidrogen aflaţi în stare de excitaţie. Frumuseţea unor astfel de imagini constă în faptul că putem vedea în mod direct compoziţia internă a stelei”, a adăugat Leibundgut. „Materialul acumulat de-a lungul a multe milioane de ani este acum expus şi se va răci în milioane de ani până când, într-un final, va forma noi stele. Astfel de supernove produc multe elemente - calciu sau fier -, care se găsesc şi în organismul uman. Este o parte spectaculoasă din evoluţia unei stele”.
Steaua propriu-zisă a fost redusă, după producerea supernovei, la un obiect rotitor incredibil de dens care se cheamă pulsar. Un pulsar este un tip de stea neutronică - una dintre cele mai compacte obiecte cereşti cunoscute. Acesta efectuează 10 rotaţii într-o secundă.
Fotografia este alcătuită dintr-un mozaic de imagini captate de un aparat de fotografiat cu câmp vizual larg denumit OmegaCAM, parte din VLT Survey Telescope, aflat la Paranal Observatory al ESO din Chile. Datele pe baza cărora a fost compusă imaginea au fost colectate în perioada 2013-2016, a mai precizat ESO.
Editor : R.K.
