Într-un oraş aglomerat, precum Bucureştiul, traficul poate fi deblocat cu ajutorul telefoanelor mobile. Şoferii şi pietonii din Capitală deja folosesc aplicaţiile de pe smartphone-uri ca să se orienteze sau ca să comande taxiuri. Însă şi autorităţile trebuie să ia în calcul tehnologia pe care o au locuitorii la dispoziţie. Astfel, investiţiile în infrastructura pot fi mai inteligente şi nu neapărat mai costisitoare. Dacă reuşesc să găsească o cale prin care să comunice mai eficient prin intermediul internetului, autorităţile pot îi ajute pe călători să evite ambuteiajele şi să profite mai mult de mijloacele de transport în comun.
Bucureştiul este oraşul cu cel mai aglomerat trafic din Uniunea Europeană şi cu al şaselea cel mai aglomerat trafic din lume, arată un studiu al firmei TomTom. Din cauza ambuteiajelor şi a aşteptărilor la semafor, şoferii petrec pe drum cu 43% mai mult timp decât ar petrece dacă ar putea înainta constant pe stradă.
Cum jumătate dintre locuitorii Capitalei preferă să folosească maşina atunci când se deplasează prin oraş, problema traficului aglomerat este greu de rezolvat. Consultanţii de la Ernst and Young le recomandă autorităţilor din România să nu ignore tehnologia atunci când planifică transportul local. Numărul telefoanelor inteligente deţinute de populaţe a crescut constant în ultimii ani. Smartphone-urile pot deveni astfel un mijloc de comunicare între autorităţile locale şi persoanele care se deplaseazăîn oraş.
De exemplu şoferii ar putea primi în timp real pe telefon atât informaţii despre trafic, cât şi rute alternative care să ocolească ambuteiajele. Aplicaţii deja existente, precum hărţile celor de la Google, deja arată străzile care sunt mai aglomerate. Însă autorităţile locale pot merge mai departe şi, în funcţie de informaţiile din trafic colectate de la şoferi pot să sincronizeze mai bine semafoarele.
Însă pentru reducerea aglomeraţiei şi a poluării ideal ar fi ca numărul maşinilor aflate în trafic să scadă. Însă pentru asta, locuitorii au nevoie de un transport în comun mai bine organizat.
Ca să ştie cât au de aşteptat, pasagerii trebuie să vadă în timp real în cât timp ajung în staţie autobuzele, tramvaiele şi troleibuzele. În Capitală, un astfel de sistem există doar la metrou. În schimb, unele dintre autobuzele RATB sunt dotate cu sisteme de urmărire prin GPS însă datele despre poziţia lor în trafic nu sunt transmise mai departe către pasagerii care aşteaptă în staţii.
O reducere a numărului de automobile din trafic ar face ca aşteptarea mijloacelor de transport în comun să fie mai redusă, deoarece tramvaiele şi autobuzele nu ar mai rămâne blocate în trafic.
Totuşi ca populaţia să poată fie convinsă să renunţe la automobile, mijloacele de transport în comun trebuie să fie confortabile. Iar înnoirea parcului de tramvaie şi autobuze al RATB va avea nevoie de cheltuieli mult mai mari decât adoptarea unor tehnologii moderne.