Epoca automobilelor ieftine s-a încheiat. Regulile europene din ce în ce mai stricte în materie de protecție a mediului și siguranță rutieră vor impune montarea pe mașini a unor tehnologii din ce în ce mai sofisticate și mai scumpe. Prețul autovehiculelor a crescut deja aproape pe nesimțite, dar panta ascendentă se va accentua în anii viitori.
În plus, apar noi crize la orizont, cum ar fi cea a materiilor prime pentru fabricarea acumulatorilor pentru electrice, ca să nu mai vorbim de criza semiconductorilor care închide temporar fabrici.
În paralel, statele europene adoptă reguli care vizează scoaterea din circulație a automobilelor mai vechi. Și vârsta la care o mașină devine rablă nu este foarte înaintată, în România fiind considerat bun de casat un automobil care a depășit opt ani de la data fabricației. Chiar dacă el este perfect funcțional, arată bine și are puțini kilometri. Momentul în care nu toată lumea își va mai permite o "mașină mică" nu este atât de îndepărtat.
Revoluția automobilelor verzi
Este prima și cea mai vizibilă cauză a scumpirilor. Pandemia a amorțit industria auto și a redus emisia de noxe la nivel mondial nu doar din cauza scăderii activității industriale, ci și a reducerii accentuate a mobilității.
A fost un punct de cotitură în lumea auto pentru a face mult planificata trecere de la automobilele pe combustie pe cele nepoluante, într-o primă etapă electrice. După scandalul Dieselgate, care a reușit să îngroape rapid propulsorul pe motorină, în ciuda investițiilor majore care s-au făcut în dezvoltarea lui, a urmat și motorul pe benzină, cu sau fără turbină.
Chiar acel propulsor care înainte de pandemie se afla pe cai mari, era vedeta Saloanelor auto sau a lansărilor. Motorul electric l-a ucis înainte de a-și arăta adevărata valoarea. Nicio cilindree, oricât ar fi de mică, cu sau fără turbină, cu sau fără filtre de particule, nu are cum să polueze mai puțin decât un motor care nu emite niciun fel de noxe.
Așa că alte multe zeci de miliarde investite și în dezvoltarea motoarelor pe benzină de noua generație nu vor ajunge să fie recuperate. Nu doar pentru că nu se pot scumpi prea tare aceste tipuri de mașini, dar cererea pentru clasice pare a fi din ce în ce mai mică la nivel mondial.
Cotitura electrică
Un studiu recent realizat de EY Mobility Lens Consumer Index pe un eșantion de 9.000 de persoane din 13 țări, arată că 41% dintre șoferi se gândesc să-și cumpere o mașină electrică, 66% dintre ei chiar în următorul an.
Procentul a crescut semnificativ față de anul trecut când, potrivit Ernst&Young, doar 30% ar fi optat pentru o astfel de variantă. Potrivit studiului, 78% dintre potențialii cumpărători ai unei mașini electrice susțin că pandemia i-a făcut să fie mai conștienți de problemele mediului.
Tabloul actual al pieței auto arată o mișcare de clienți de la automobilul clasic, la cel electric. Asta va însemna o scădere a volumului pentru mașina tradițională și o creștere către cea revoluționară.
Prețul automobilului pe combustie va crește, iar cel al electricelor va scădea. Doar că facem această comparație la momentul actual, când prețul electricelor este destul de prohibitiv, iar cel al mașinilor pe combustie crește încet și sigur.
La această schimbare de trend se adaugă pierderile majore suferite de constructorii și vânzătorii de automobile care încearcă să-și recupereze din pagubă prin adaosuri noi.
Constructorii vor încerca să stoarcă cât pot din actualele modele. Philippe Brunet, senior vicepreședinte Renault, a declarat că "Dacia nu va fi marcă electrică în următorii cinci ani." Prețul ridicat al bateriilor și al celorlalte componente sunt doar câteva dintre motivele pentru care automobilul produs la Mioveni va rămâne în variantă clasică. La prețuri adecvate. Pentru că între timp, cea mai ieftină mașină din UE, Loganul de 5.000 de euro din 2009, a ajuns la 8.700 de euro în 2021.
Cele două crize
Industria auto este bântuită acum de o criză majoră, cea a semiconductorilor. Problema este atât de serioasă încât producătorii ajung să livreze mașini fără anumite componente sau accesorii care presupun o intensă folosire a semiconductorilor, să se întoarcă la borduri analogice sau să închidă producția unor fabrici.
Dacia a anunțat că a întrerupt timp de trei zile din iulie producția de la Mioveni, din cauza lipsei componentelor electronice. “Lipsa componentelor electronice continuă să afecteze industria auto, inclusiv Dacia. Depunem toate eforturile pentru a limita impactul asupra producției și lucrăm într-un ritm susținut cu furnizorii noștri.
Avem celule de criză la nivelul direcțiilor de Supply Chain și Achiziții și implementăm toate măsurile adecvate,” se preciza într-un comunicat al producătorului de la Mioveni. S-a mai întâmplat în februarie, martie și aprilie.
Daimler a anunțat și el oprirea temporară a producției la trei fabrici din Germania și la uzina din Ungaria. “Situația este încă foarte volatilă și analizăm în permanență impactul asupra asupra producției Mercedes-Benz,” declara un purtător de cuvânt al Daimler. Prioritate au primit mașinile electrice, cele clasice fiind trecute în așteptare.
Grupul Stellantis a luat decizia de a înlocui vitezometrele digitale cu cele mai vechi, de tip analog, pentru Peugeot 308, una dintre cele 14 mărci pe care le deține. Ford și-a anunțat dealerii din Statele Unite că le-ar putea livra vehicule fără unele componente electronice, pick-up-ul Ranger fiind primul model care va sta în parcare până va fi completat.
General Motors a decis să construiască și să vândă mașinile fără dotările pentru care era nevoie de piese afectate de criza semiconductorilor. Atât UE cât și SUA au anunțat investiții de zeci de miliarde în fabricarea de semiconductori, dar durata de creștere a acestor cipuri este de circa un an.
O altă criză care pândește este cea a materiilor prime pentru mașinile electrice. Potrivit Coface tendința de creștere a pieței de automobile electrificate sporește cererea de litiu, cobalt, grafit, nichel, elemente din pământuri rare, aluminiu şi cupru. Iar în domeniul materiilor prime, cerere mai mare înseamnă și preț mai ridicat.
Coface se aşteaptă ca preţurile pentru nichel, aluminiu şi cupru să crească cu 34%, 25% şi, respectiv, 47% în 2021. Cererea va crește considerabil între 2020 şi 2050, de 9,9% anual pentru cupru și de 11,8% pentru nichel.
Noi reguli de siguranță
Al treilea segment important care va influența creșterea prețului automobilelor sunt reglementările în materie de siguranță. Potrivit unui document adoptat de Comisia Europeană în martie 2019, viitoarele mașini vor trebui să întrunească mult mai multe condiții decât cele care se vând în prezent.
Printre acestea se numără: asistența la frânare de urgență cu detectarea vehiculelor și pietonilor, alcoolmetru, sisteme de detectare a oboselii la volan, sisteme de recunoaștere a semnelor de circulație, cruise control adaptativ, sisteme de menținere a benzii, sisteme de monitorizare a unghiului mort, măsurarea presiunii în pneuri și chiar cutii negre.
Multe dintre aceste norme sunt implementate de majoritatea mărcilor, dar sub formă de opționale care cresc serios prețul automobilului. Altele au devenit deja obligatorii pentru orice mașină nouă, iar unele vor fi obligatorii chiar de la anul. Cruise controlul trebuie să atragă atenția conducătorului auto, prin sistemul de control al accelerației sau prin alt feedback specific, adecvat și eficace, asupra faptului că limita de viteză este depășită.
Șoferul trebuie să aibă posibilitatea de a deconecta sistemul, dar informațiile privind limita de viteză să fie furnizate în continuare. Sistemele nu vor trebui să limiteze posibilitatea de a depăși viteza setată.
Avertizarea cu privire la somnolența și lipsa de atenție a conducătorului auto și sistemele de avertizare privind starea avansată de distragere a atenției conducătorului auto vor fi proiectate astfel încât să nu înregistreze și să nu păstreze în continuu niciun alt tip de date decât cele necesare în scopurile pentru care au fost colectate.
Din 2022, automobilele trebuie să permită „facilitarea instalării sistemului antidemaraj cu etilotest”, o interfață standardizată care facilitează montarea acestor sisteme. Mașinile vor trebui echipate în mod obligatoriu cu un sistem fiabil de monitorizare a presiunii în pneuri, capabil, pentru o gamă largă de condiții rutiere și de mediu, să îi atragă atenția conducătorului auto, printr-o avertizare la bordul vehiculului, atunci când are loc o scădere a presiunii în oricare dintre pneuri.
Cutia neagră a mașinii
Sistemele avansate de frânare de urgență prevăd depistarea obstacolelor și a vehiculelor în mișcare din fața autovehiculului, dar și obligativitatea extinderii capacității de detectare la pietonii și bicicliștii din fața autovehiculului. Nu în ultimul rând, pe automobile vor apărea cutii negre, așa cum există la avioane.
Acestea vor avea drept scop înregistrarea datelor privind evenimentele rutiere. Acestea trebuie să poată înregistra și stoca date în ceea ce privește perioada cu puțin timp înainte, în timpul și imediat după coliziune, cuprind viteza vehiculului, frânarea, poziția și înclinarea vehiculului pe șosea, starea și rata de activare a tuturor sistemelor de siguranță, a sistemului de eCall 112 de la bordul vehiculului, activarea frânelor și orice parametri de intrare relevanți ai sistemelor active de siguranță și de evitare a accidentelor instalate la bord, cu un grad ridicat de precizie și cu asigurarea păstrării datelor.
Cutiile negre nu vor putea fi dezactivate, dar datele pe care le colectează vor fi anonimizate. Un dispozitiv de înregistrare a datelor privind evenimentele nu poate înregistra și stoca ultimele patru cifre din numărul de identificare a vehiculului sau orice altă informație care ar putea permite identificarea individuală a vehiculului ori a proprietarului sau a deținătorului acestuia.
Acum se ridică întrebarea, care ar fi soluția având în vedere că deținerea unui automobil va fi din ce în ce mai costisitoare. Răspunsul deja există în ride-sharing, car-sharing sau alt transport alternativ care poate fi folosit cu succes mai ales în interiorul metropolelor.
