Arheologii din Ţările de Jos au anunţat descoperirea unui sit religios cu o vechime de 4.000 de ani, conţinând o movilă funerară cu rol de calendar solar, descris de media drept „Stonehenge-ul Ţărilor de Jos”, cu referire la celebrul complex megalitic din Anglia, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Tumulul cu diametrul de aproximativ 20 de metri, care conţinea rămăşiţele a circa 60 de bărbaţi, femei şi copii, avea pasaje prin care pătrundea lumina soarelui în cele mai lungi şi cele mai scurte zile ale anului.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Săpăturile, ale căror rezultate au făcute publice miercuri, au început în 2017 la Tiel, la aproximativ 50 de kilometri sud-est de Utrecht.
„Ce descoperire arheologică extraordinară! Arheologii au găsit un sanctuar religios vechi de 4.000 de ani într-un sit industrial. Este prima dată când un astfel de sit este descoperit în Ţările de Jos”, au scris pe pagina de Facebook a oraşului Tiel reprezentanţii localităţii.
Studiind diferenţele din compoziţia şi culoarea argilei, arheologii au localizat trei movile funerare în acest sit, situat la câţiva kilometri de ţărmurile râului Waal.
Pasajele din interiorul tumulului permiteau utilizarea acestuia pe post de calendar solar „pentru determinarea unor momente importante, cum ar fi festivalurile şi zilele recoltei”, au declarat arheologii.
„Această colină aminteşte de Stonehenge, celebrul şi misteriosul monument preistoric din Anglia, unde se produce de asemenea acest fenomen”, a comentat postul public olandez NOS.
Cercetătorii au descoperit şi alte două movile funerare mai mici. Aceste trei movile au fost utilizate ca locuri de înhumare timp de aproximativ 800 de ani, potrivit arheologilor.
Arheologii au făcut o altă descoperire senzaţională: o perlă din sticlă în interiorul unui mormânt, care, în urma analizelor, s-a dovedit a fi din Mesopotamia, actualul Irak.
„Această perlă a parcurs o distanţă de aproximativ 5.000 de kilometri în urmă cu patru milenii”, a declarat pentru NOS Cristian van der Linde, conducătorul echipei de cercetare.
„Sticla nu era fabricată aici, perla trebuie să fi fost un obiect extraordinar pentru oameni, deoarece era un material necunoscut”, a adăugat Stijn Arnoldussen, de la Universitatea din Groningen.
Însă perla nu a parcurs cu siguranţă dintr-o dată drumul din Mesopotamia până la locul de înmormântare, a precizat el. La acea vreme, trocul cu diferite obiecte era un obicei comun.
Editor : Bianca Chirilă
