Dezvoltatorii de aplicaţii smartphone şi a altor tipuri de sisteme de supraveghere a telefoanelor mobile încearcă să creeze aplicații pentru a urmări şi ţine sub control răspândirea noului coronavirus, scrie Agerpres, preluând Reuters.
Smartphone-urile şi unele dintre telefoanele mobile mai puţin sofisticate pot fi localizate prin semnalul antenelor de telefonie, semnalul wifi şi prin sistemul de poziţionare globală prin satelit (GPS). De asemenea, smartphone-urile folosesc aşa-numita tehnologie Bluetooth pentru a se conecta la dispozitivele din apropiere.
Datele de localizare pot fi folosite pentru a verifica dacă oamenii, fie individual, fie în grup, respectă indicaţiile de a rămâne în casele lor. De asemenea, acestea pot fi folosite şi pentru depistarea contactelor: determinând dacă oamenii au intrat în contact cu alte persoane care au virusul, astfel încât aceştia să poată fi testaţi sau ţinuţi în carantină.
Smartphone-urile pot fi utilizate, de asemenea, pentru a face sondaje despre oameni, cu privire la starea lor de sănătate, prin intemediul mesajelor, pentru a înregistra istoricul lor medical, prin intermediul formelor diferite de introducere a datelor şi chiar pentru generarea unui "punctaj" de sănătate, bazat pe o combinaţie de informaţii despre locaţie şi date medicale.
Cum pot ajuta telefoanele mobile la depistarea contacţilor?
Smartphone-urile se pot conecta la alte telefoane din apropiere, folosind Bluetooth. Dacă cineva este infectat, există deja o listă pregătită cu persoanele întâlnite anterior. Telefoanele din listă vor primi notificări de tip push, îndemnând posesorii acestora să îşi facă teste sau să se autoizoleze.
În principiu, acest sistem este mai eficient decât metodele tradiţionale de depistare a contacţilor, care necesită o echipă mare pentru a chestiona pacienţii cu privire la locurile prin care s-au deplasat, iar apoi să sune sau să bată la uşa persoanelor cu care a intrat ăn contact.
Soluţia utilizării Bluetooth nu este nici pe departe perfectă. Telefoanele se pot conecta unul la altul chiar şi când se află la o distanţă de 5 metri sau când se află de părţile opuse ale unui perete, deşi tusea unei persoane infectate nu ar fi o problemă în acest caz. Dar dezvoltatorii lucrează la o modalitate mai bună de a defini "contactele", bazându-se pe durata şi pe intensitatea conexiunii dintre dispozitive.
Bluetooth este, de asemenea, mult mai precis decât GPS-ul sau datele de localizare a antenelor de telefonie, care poate clasifica, în mod eronat, toate persoanele aflate într-un cartier aglomerat ca fiind contacţi.
Sunt folosite unele dintre aceste metode în prezent?
Oraşul Singapore a fost pionier în depistarea contacţilor prin Bluetooth, folosind o aplicaţie numită "Trace Together". Israelul, care a ajuns pe prima pagină a ziarelor prin utilizarea sistemului său eficient de monitorizare guvernamentală pentru a urmări cazurile, a lansat o aplicaţie numită "The Shield". India a lansat, de asemenea, o aplicaţie în acest scop. Coreea de Sud utilizează datele de localizare a telefonului mobil pentru a depista contacţii, în vreme ce Taiwanul le foloseşte pentru a impune carantinaşi, de asemenea, dezvoltă o aplicaţie. China utilizează şi ea o serie de aplicaţii bazate pe sisteme de urmărire.
Între timp, se fac eforturi uriaşe în toată lumea pentru dezvoltarea aplicaţiilor de depistare a contacţilor, multe dintre acestea fiind organizate de institute guvernamentale de cercetare şi autorităţi din domeniul sănătăţii. De exemplu, în Europa, efortul condus de Germania are ca scop adunarea altor ţări europene în spatele unei platforme tehnologice care ar putea sprijini depistarea contacţilor în toate cele 27 de state membre UE. Însă unele ţări europene îşi dezvoltă propriile aplicaţii, inclusiv Regatul Unit. Guvernul Statelor Unite nu a promovat încă o aplicaţie, dar cel puţin două grupuri de cercetare universitară şi o companie software încearcă să obţină aprobări de la organismele de stat şi locale.
Ce rol au Apple şi Google?
Cele două companii au declarat că sunt îngrijorate de abordările concurenţiale şi au convenit să dezvolte sisteme care vor fi lansate în luna mai, prin care aplicaţiile vor putea să se conecteze între ele. Acestea abordează, de asemenea, descărcarea bateriei şi alte probleme care au limitat utilitatea unor aplicaţii dezvoltate recent.
De asemenea, Apple şi Google intenţionează să meargă mai departe, spre sfârşitul acestui an, prin integrarea funcţiei de logare direct în software-ul telefoanelor lor din aproape întreaga lume. Persoanele care au contractat virusul ar mai trebui să descarce o aplicaţie pentru a iniţia notificări de contact, dar chiar şi cele fără aceste aplicaţii ar putea primi în continuare notificări.
Preocupări legate de intimitate şi de securitate
Problema cea mai delicată este cine are acces la lista de dispozitive la care s-a conectat telefonul. Aproape toată lumea este de acord cu ştergerea jurnalelor după aproximativ o lună.
Sistemele provenite de la Google şi Apple nu păstrează numele pe listele de contacte. Acestea sunt secrete pentru toţi cei implicaţi, ceea ce a atras aprecierea experţilor în confidenţialitate. Doar guvernele, care trebuie să confirme afirmaţiile persoanelor care spun că au fost testate pozitiv pentru coronavirus, ar şti identitatea purtătorilor virusului şi chiar nici acestea nu ar avea acces la listele de contacte.
Dar unele guverne şi unii specialişti favorizează ideea organizării unei baze de date centralizate a tuturor contactelor dintre telefoane, deoarece este un sistem mai uşor de proiectat şi gestionat. Susţinătorii confidenţialităţii îşi fac griji că o astfel de bază de date ar fi ca o mină de aur pentru hackeri şi că ar fi predispusă abuzurilor guvernamentale.
Unii cercetători au sugerat ca aplicaţiile să înregistreze şi datele GPS pentru a avea o privire de ansamblu mai bună a răspândirii coronavirusului. Însă activiştii spun că datele GPS ar putea submina intimitatea oamenilor şi că locurile vizitate de către persoanele testate pozitiv ar fi ostracizate.
Li se va cere oamenilor să activeze depistarea contacţilor?
Nicio ţară nu a impus o aplicaţie, dar locurile de muncă sau alte instituţii ar putea solicita utilizarea acestora. Apple şi Google au declarat că aplicaţiile care doresc să le folosească sistemele ar trebui să fie voluntare.
Însă aplicaţiile nu îşi vor atinge scopul decât dacă sunt utilizate pe scară largă. Unii epidemiologi au spus că cel puţin 60% din populaţia unei ţări trebuie să activeze depistarea digitală a contacţilor pentru ca aceasta să aibă un impact.
Editor: B.P.
