Prefectul Capitalei, Rareș Hopincă, a anunțat, marți, că a atacat în instanță Primăria Capitalei și cere anularea retrocedării terenului de aproximativ 12 hectare din Parcul IOR. Prefectul solicită anularea dispoziţiilor de primar din anul 2005 prin care s-a retrocedat acea parte a parcului, rămasă acum în paragină și supusă unor defrișări majore. În replică, primarul Nicușor Dan speră să nu fie doar un gest de imagine și contestă decizia prefectului de a anunța acțiunea în instanță alături de edilul Sectorului 3, Robert Negoiță.
Prefectul Municipiului Bucureşti susţine că Dispoziţiile de primar general nr. 4333/18.05.2005 şi 4334/18.05.2005 au fost emise cu nerespectarea prevederilor legale aplicabile.
Astfel, solicită instanţei să anuleze Dispoziţiile şi să redea terenul de 12 hectare în domeniul public al Municipiului Bucureşti, potrivit unui comunicat de presă a Instituţiei Prefectului Municipiului Bucureşti.
„în urma analizei celor două Dispoziţii privind retrocedarea terenului din Parcul IOR, am decis să cer instanţei anularea acestora şi redarea terenului în domeniul public al Municipiului Bucureşti. În opinia mea, există elemente vădite de nelegalitate în ceea ce priveşte întocmirea şi aprobarea celor două Dispoziţii. Acest teren nu putea fi retrocedat niciodată şi cer instanţei să constante că retrocedarea a fost abuzivă. Terenul face parte dintr-o suprafaţă de 767 de hectare de teren arabil, rămase în proprietatea lui Ivan Grgueff după Reforma Agrară din 1921. Suprafaţa avea să fie expropriată în condiţiile legii de Reformă Agrară Nr. 187 din 1945 - fiind teren arabil, de la cetăţeanul menţionat anterior şi Elena Catacuzino, trecând astfel în proprietatea statului român”, a explicat Rareş Hopincă, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu primarul Sectorului 3 Robert Negoiţă.
De ce nu puteau fi retrocedate cele 12 hectare din Parcul IOR
Prefectul Capitalei a adăugat că „fiind teren arabil, această parcelă nu putea fi retrocedată în baza Legii 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, ci trebuia, eventual, să facă obiectul unei cereri pe Legea Fondului Funciar Nr. 18 din 1991”.
„Mai mult decât atât, după intrare în proprietatea statului român, terenul a fost amenajat ca parc şi a fost în permanenţă parte a domeniului public al Municipiului Bucureşti. Este evident că acest teren nu putea fi retrocedat în forma şi pe baza procedurii aplicate la emiterea Dispozitiilor 4333 si 4334 din 2005”, a completat Hopincă.
Prefectul Capitalei a invitat grupurile de initiativă civică şi organizaţiile neguvernamentale interesate să facă cerere de intervenţie în dosar, dacă există elemente suplimentare care pot fi evidenţiate instanţei şi care să ducă la revenirea terenului în domeniul public al Municipiului Bucureşti, mai indică sursa citată.
Reacția lui Nicușor Dan
Primarul-general al Capitalei, Nicușor Dan, susține, într-o reacție pe pagina de Facebook, că speră ca acțiunea să fie una serioasă, nu doar un gest de imagine.
Sper ca acțiunea de azi a Prefectului pentru anularea dispoziției de retrocedare a celor 12 hectare din Parcul IOR să fie una serioasa și nu un gest de imagine. Nu ințeleg de ce nu m-a contactat pentru a-l ajuta, deși am anunțat public că am finalizat o amplă analiza juridică a speței.
Faptul că a anunțat acțiunea împreună cu Robert Negoiță e o sfidare a bunului simț. Negoiță și Oprescu au îngreunat foarte mult posibilitatea de anulare a dispoziției de retrocedare.
În litigiul în care cele două primării au fost parte, Înalta Curte a reținut definitiv că terenul nu e parc pentru că niciuna din primării nu a venit cu acte care să dovedească faptul că e parc.
Tocmai din cauza lor acum anularea dispoziției de retrocedare necesită o analiză juridică subtilă.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Subiectul suprafeței retrocedate din Parcul IOR a reprezentat mereu motiv de dispute între primarul general și edilul Sectorului 3. Robert Negoiță îi cerea edilului-șef al Capitalei să rezolve situația și să atace în instanță deciziile de retrocedare.
„Fac un apel către primarul general: domnule Nicuşor Dan, aţi promis să luptaţi pentru cetăţeni. Aţi venit aici, la faţa locului, şi aţi spus că şase săptămâni o să faceţi analiză. Cu ce vă putem ajuta? Vă stau la dispoziţie să facem o întâlnire. Haideţi să ne întâlnim să găsim soluţii pentru această zonă de Bucureşti, această bucată atât de importantă. Era un plămân al oraşului şi acum e distrus în halul ăsta. Domnule Nicuşor Dan, lăsaţi prietenia cu ticăloşii şi luptaţi pentru oamenii cărora le-aţi promis în alegeri că sunteţi de partea dumnealor”, spunea Negoiță.
Incendii în zona retrocedată
La sfârșitul lunii august, viceprimarul Sectorului 3, Lucian Judele, spune că în zona retrocedată a Parcului IOR au avut loc 20 de incendii în ultimii doi ani.
„Au fost 13 incendii în 2023 şi 7 incendii în 2022. Se vede clar că sunt incendii provocate intenţionat. Nu se întâmplă nicăieri în lume să ai 20 de incendii în câteva luni, fix în acest perimetru destul de mic, dacă stăm să ne raportăm la mărimea întregului Parc IOR. Pe lângă aceste incendii, ştim foarte bine că întâi copacii au fost găuriţi, apoi stropiţi cu substanţe inflamabile şi de-abia apoi, după ce vegetaţia s-a uscat, au început să apară incendiile”, spunea Judele.
„Am suspiciuni rezonabile că parcul a intrat mai puţin legal în posesia proprietarilor, la fel cum sunt 100% sigur că vorbim despre o mână criminală şi nu un nefericit accident”, a spus acesta.
Editor : C.I.
