Planeta noastră a înregistrat un declin alarmant de 73% al populațiilor de specii sălbatice din 1970 până în prezent, arată un raport realizat realizat de World Wildlife Fund (WWF). Cercetarea efectuată în colaborare cu Societatea Zoologică din Londra avertizează că părți ale Pământului se apropie de puncte critice periculoase, cauzate de combinația dintre pierderea biodiversității și schimbările climatice, care reprezintă amenințări grave pentru umanitate.
Eforturile de conservare ajută, dar schimbarea reală depinde de acțiuni urgente, mai atrage atenția WWF.
Raportul Planeta Vie 2024 detaliază scăderi abrupte în populațiile monitorizate de faună sălbatică, cu cele mai accentuate scăderi înregistrate în America Latină și Caraibe (95%), Africa (76%) și Asia-Pacific (60%), urmate de America de Nord (39%) și Europa și Asia Centrală (35%).
Astfel, a existat un declin catastrofal de 73% în dimensiunea medie a populațiilor monitorizate de faună sălbatică în doar 50 de ani (1970-2020), conform Living Planet Report 2024 al World Wildlife Fund (Fondul Mondial pentru Natură - n.r.).
Câte specii au pierit
În ultimii cincizeci de ani (1970–2020), mărimea medie a populațiilor de faună sălbatică monitorizate a scăzut cu 73%, conform măsurătorilor efectuate prin Indicele Planeta Vie (LPI). Afirmația se bazează pe circa 35.000 tendințe de evoluție ale populațiilor aparținând la 5.495 specii de amfibieni, păsări, pești, mamifere și reptile. Populațiile speciilor dulcicole au înregistrat cel mai puternic declin, scăzând cu 85%, urmate de populațiile speciilor terestre (69%) și marine (56%).
Pierderile și degradarea habitatului și supraexploatarea, determinate în principal de sistemul nostru alimentar global, sunt amenințările dominante pentru populațiile de faună sălbatică din întreaga lume, urmate de speciile invazive, boli și schimbările climatice.
Decimarea pădurilor afectează securitatea alimentară
Declinul semnificativ al populațiilor de faună sălbatică afectează negativ sănătatea și rezistența mediului nostru și împinge natura mai aproape de puncte critice dezastruoase – praguri critice care duc la schimbări semnificative și potențial ireversibile. Punctele critice regionale, cum ar fi decimarea pădurilor de pini din America de Nord, distrugerea pădurii tropicale amazoniene și moartea în masă a recifelor de corali, au potențialul de a crea unde de șoc dincolo de regiunea imediată, afectând securitatea alimentară, mijloacele de trai și economiile.
„Natura oferă fundația pentru sănătatea umană, un climat stabil, economia mondială și viața pe Pământ. Raportul Living Planet actualizează tendințele pe o perioadă de cincizeci de ani despre cât de mult am pierdut și punctele critice care urmează,” a spus Carter Roberts, președintele și CEO-ul WWF-SUA. „Acesta subliniază cele mai puternice instrumente pentru a opri pierderile și pentru a se potrivi cu amploarea acestei catastrofe lente. Un apel de trezire că trebuie să acționăm, și repede”.
Efectele căldurii extreme și secetei
Unele dintre populațiile de specii incluse în Indicele Planetei Vii arată un declin de 57% în populația de femele țestoase-hawksbill care cuibăresc între 1990 și 2018 pe Insula Milman în Marea Barieră de Corali din Australia, un declin de 65% la delfinii roz din Amazon și un declin de 88% la somonul Chinook în râul Sacramento din California. Mai recent, peste 330 de delfini din Amazon au murit în doar două lacuri în timpul unei perioade de căldură extremă și secetă în 2023.
Indicele Planetei Vii relevă, de asemenea, populații care s-au stabilizat sau au crescut datorită eforturilor eficiente de conservare, cum ar fi o creștere de aproximativ 3% pe an între 2010-2016 în subpopulația de gorile de munte din Munții Virunga din Africa de Est, precum și o creștere de la 0 la 6.800 în populațiile de zimbri din Europa Centrală între 1970 și 2020.
„Natura se destramă și devine mai puțin rezistentă”
Șefa științifică a WWF, Rebecca Shaw, a declarat: „Declinurile accentuate ale populațiilor de faună sălbatică reprezintă un avertisment clar și urgent. Aceste scăderi abrupte semnalează că natura se destramă și devine mai puțin rezistentă. Când natura este compromisă, devine mai vulnerabilă la schimbările climatice și se apropie de puncte critice regionale periculoase și ireversibile. Când acest lucru se întâmplă în prea multe locuri din lume, amenință aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem și mâncarea pe care o consumăm”.
Deși liderii globali au convenit deja asupra unor obiective ambițioase pentru a opri și inversa pierderea biodiversității (Cadrul Global pentru Biodiversitate), pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C (Acordul de la Paris) și pentru a îmbunătăți bunăstarea umană (Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU), Living Planet Report avertizează că angajamentele naționale și acțiunile la nivel local sunt mult sub ceea ce este necesar pentru a atinge aceste obiective și pentru a evita punctele critice periculoase.
Summiturile internaționale privind biodiversitatea și schimbările climatice care au loc în acest an - COP16 și COP29 - oferă o oportunitate pentru liderii globali de a răspunde provocărilor. WWF solicită țărilor să dezvolte și să implementeze planuri naționale ambițioase privind natura și clima pentru a opri pierderea biodiversității și a reduce emisiile prin diminuarea consumului excesiv global de alimente și energie într-un mod echitabil.
WWF îndeamnă, de asemenea, liderii guvernamentali și din sectorul privat să intensifice investițiile publice și private și să alinieze mai bine politicile lor privind clima, natura și dezvoltarea durabilă. Guvernele și companiile ar trebui să acționeze rapid pentru a elimina activitățile cu impact negativ asupra biodiversității și climei și să redirecționeze finanțele către activități care să contribuie la atingerea obiectivelor globale de sustenabilitate.
Ce este biodiversitatea și de ce este importantă?
Biodiversitatea este pulsul planetei noastre vii. Uimitoarea diversitate a vieții pe Pământ este cea mai mare minune din universul cunoscut. De asemenea, susține, direct și indirect, viața umană – de la hrana pe care o consumăm la combustibilul și medicamentele de care avem nevoie pentru supraviețuire, de la aer curat și apă la o climă stabilă. Economia, societatea și civilizația noastră sunt susținute de biodiversitate.
Editor : Ana Petrescu
