Analiză Carta Albă a Apărării pentru anul 2021: Nimic nou pe frontul de Est. Documentul e aproape identic cu cel din 2020

Guvernul României a aprobat Carta Albă a Apărării pentru anul 2021, document de planificare a apărării întocmit de MApN. Documentul este cvasi-identic cu cel aprobat în 2020: cu excepţia câtorva paragrafe noi introduse, restul paginilor sunt, în linii mari, copy-paste după Carta Albă, ediţia 2020. Singura diferenţă semnificativă o reprezintă majorarea sumelor alocate programelor prioritare de investiţii şi achiziţii care au rămas, practic, aceleaşi: maşini blindate, avioane multirol, sisteme de comandă şi control compatibile NATO, vânătoare de mine, corvete, elicoptere sau sisteme de rachete sol-aer.

Ministerul Apărării Naţionale intenţionează ca, dintr-un buget total de peste 22,7 miliarde de lei, să cheltuiască în acest an peste 5,3 miliarde de lei (echivalentul a peste 1,09 miliarde de euro) pe „achiziţii de echipamente majore” - practic, achiziţii de tehnică militară.

Suma preconizată de MApN pentru cumpărarea de echipamente militare creşte de la an la an şi ajunge să fie de peste 8,7 miliarde de lei în 2024.

Carta Albă a Apărării 2021 conţine acelaşi cuprins şi structură de capitole ca documentul strategic similar din 2020. Inclusiv „Cuvântul înainte” este aproape identic. Singurele diferenţe majore le reprezintă anul şi semnătura prim-ministrului: documentul din 2020 e semnat „Ludovic Orban”, cel din 202 e semnat „Florin Cîţu”.

„Comportamentul asertiv” al Rusiei: ce era valabil în 2020 se regăseşte, la virgulă, şi în documentul din 2021

În ceea ce priveşte „Evaluarea mediului internaţional de securitate”, lucrurile au rămas aceleaşi: 

„Pe plan regional se observă încercările unor state de a se reafirma în postura de lideri zonali, prin contestarea sau chiar încălcarea normelor internaționale în vigoare, precum și revenirea politicii de forță și asertivitate a unor puteri care contestă însăși actuala ordine internațională bazată pe principiile occidentale specifice democrației și
liberalismului economic”, se arată atât în documentul din 2021, cât şi în cel din 2020.

De asemenea, în ambele Cărţi Albe ale Apărării apare aceeaşi referire la „comportamentul asertiv” al Federației Ruse, fără a se specifica exact în ce constă acest lucru.

Luând în considerație existența unor astfel de conflicte în proximitatea României și comportamentul asertiv al Federației Ruse, apariția unor astfel de confruntări constituie un factor major de îngrijorare

La pagina 13 din Carta Albă a Apărării 2021 apare un paragraf pe care nu îl regăsim în 2020:

„Obiectivele politicii de apărare sunt susţinute prin proiecte şi demersuri interinstituţionale de actualizare, adaptare şi completare a cadrului legislativ naţional referitor la apărarea naţională, Sistemul Naţional de Management Integrat al Situaţiilor de Criză, respectiv securitatea şi apărarea cibernetică, ca fundamente normative ale procesului de consolidare a rezilienţei naţionale şi, implicit, a rezilienţei militare”.

„Dimensiunea de apărare şi descurajare din cadrul NATO”: în 2020 aveam „eforturi”, în 2021 avem „priorităţi”

„Apartenența la NATO, cu avantajele umbrelei colective de securitate și apărare și angajamentele și obligațiile specifice asumate în acest context, reprezintă unul dintre pilonii triadei fundamentale pentru securitatea națională, alături de apartenența la Uniunea Europeană și parteneriatul strategic cu SUA” se arată în Carta Albă a Apărării.

Astfel, „rezultatul urmărit în consolidarea profilului în cadrul Alianței vizează creșterea credibilității strategice a României, având ca fundament predictibilitatea și continuitatea în planul opțiunilor și abordărilor securitare”, mai precizează acelaşi document.

În 2020, în vederea „consolidării” acestui profil, se vorbea despre „eforturile” pe care urma să le facă Armata Română. În 2021, „eforturile au fost înlocuite cu „priorităţi”. Lista obiectivelor a rămas, în linii mari neschimbată.

În rest, cele două documente strategice merg mână în mână, cu acelaşi inventar de expresii şi cuvinte-cheie. Din când în când, apar mici modificări de genul „susţinerea unui proces de decizie eficient”, în locul „realizarea unui proces de decizie simplificat” (pagina 18 din ambele documente).

De asemenea, la capitolul legat de Parteneriatul Strategic din SUA (pagina 20) apare o nouă expresie: „augmentarea colaborării juridice şi consolidarea procesului de dezvoltare a cadrului juridic”, în vreme ce la acelaşi capitol din 2020, aveam doar „continuarea procesului de dezvoltare a cadrului juridic”.

În ceea ce priveşte capitolul „misiunile Armatei României” acestea nu s-au schimbat - un lucru logic, altminteri. Ceva s-a schimbat, totuşi: culoarea fontului. În Carta Albă 2021 avem font albastru, comparativ cu cel negru, folosit în 2020.

Restanţele MApN din 2020 au rămas valabile şi în 2021

O lectură în paralel a celor două documente strategice dezvăluie felul în care programe militare importante sunt, practic, trecute în programe prioritare doar pentru a fi rostogolite de la un an la altul, fără a fi duse la capăt.

În Carta Albă a Apărării 2021 regăsim aceleaşi restanţe din anul 2020, trecute la capitolul „Principalele direcţii de dezvoltare a capabilităţilor de apărare”, precum „continuarea proiectului sistem satelitar militar de telecomunicaţii”, „lansarea proiectului de drone multifuncţionale”, sau „lansarea proiectului sistemul individual «soldatul viitorului»”.

De asemenea, proiectele majore de infrastructură din 2020 au rămas valabile şi în 2021: dezvoltarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii, realizarea unui poligon de instruire pentru lupta urbană, modernizarea infrastructurii militare pe teritoriul naţional sau realizarea infrastructurii relaţionate cu programele de achiziţii majore precum sistemul Patriot (intrat oficial în dotarea Armatei Române în septembrie 2020) sau rachetele sol-sol HIMARS cu bătaie mare, care au ajuns zilele trecute în România şi vor fi instalate la Focşani.

Editor : Mihnea Lazăr