„Invento Cubano” sau cum au ajuns prezervativele să primească cele mai bizare întrebuințări
Cubanezii sunt constrânși de împrejurări să improvizeze. Iar „vedeta” acestor improvizații pare a fi... prezervativul de latex. Micul tub elastic primește în prezent în Cuba tot mai multe întrebuințări.
Nu vă grăbiți să trageți concluzii pripite. Prezervativul se detașează, acum, în contextul socio-economic din Cuba, aflat în plin proces de tranziție, ca o expresie a sancțiunilor americane impuse țării insulare.
Sancțiunile comerciale ale SUA au dus la dispariția unor produse de bază din magazinele din Cuba, determinând locuitorii să apeleze la soluțiile nebănuite ale imaginației, relatează Newsweek.
De fapt, este vorba despre un fenomen antropologic întâlnit foarte des în fostele state comuniste (și nu numai), confruntate cu diverse lipsuri comerciale, și care a primit în Cuba numele sugestiv de Invento Cubano. Pe scurt, fenomenul poate fi tradus în felul următor: descurcă-te cu ce ai la îndemână.
Prezevativele sunt ieftine în Cuba, în principal datorită importurilor din Asia, și pot fi găsite acum în setul de unelte al pescarilor ori fixate pe gura damigenelor de vin, ca „alarmă” ce anunță începutul fermentației, așa cum în România se folosește, de pildă, furtunul introdus într-un borcan cu apă.
O cutie cu trei prezervative costă doar un peso cubanez (3 RON). În vulcanizări, prezervativul este folosit pentru anveloparea la cald a camerelor de aer.
De asemenea, și pescarii au găsit o utilizare alternativă: prind mai multe cârlige cu momeală de prezervativul umflat și îi dau drumul pe apă.
În studiul său despre sociologia dansului cubanez – Contemporary Dance in Cuba: Tecnica Cubana as a Revolutionary Movement, Suki John scrie că invento cubano a devenit, în termeni de identitate culturală, o referință „subversivă și, totuși, mândră” la ingeniozitatea populară pusă în fața celor mai „stânjenitoare” forme de austeritate.
Embargoul impus de Statele Unite a provocat Cubei pierderi de 4,321 miliarde de dolari, între aprilie 2017 şi martie acest an, transmite Agerpres, care citează AFP.
„Pe parcursul perioadei observate în raport, blocada a provocat pierderi de ordinul a 4,321 miliarde de dolari pentru Cuba", a declarat ministerul într-un document oficial.
Cuba şi Statele Unite şi-au restabilit legăturile în iulie 2015 după peste 50 de ani de întrerupere, dar Congresul american a menţinut embargoul, împotriva dorinţei preşedintelui din acea vreme, Barack Obama.
De la introducerea sa în 1962, „blocada a provocat, la preţurile actuale, prejudicii estimate la peste 134,499 de miliarde de dolari" pentru economia cubaneză, a adăugat ministerul.
În noiembrie 2017, vizând să limiteze apropierea iniţiată de predecesorul său, Donald Trump a restabilit o serie de sancţiuni, dar le-a permis americanilor „să călătorească în Cuba şi să sprijine micile întreprinderi private" de pe insulă.
Aceste măsuri "au provocat o scădere considerabilă a numărului de vizite provenind din Statele Unite şi au generat obstacole majore relaţiilor economice şi comerciale ale întreprinderilor cubaneze cu potenţiali parteneri americani sau ţări terţe", a precizat textul ministerului de la Havana.
„Intensificarea blocadei impuse Cubei a fost însoţită de o retorică agresivă, ameninţătoare, lipsită de respect, precum şi de constrângeri din partea celor mai înalte niveluri ale administraţiei americane, ceea ce provoacă o lipsă de încredere majoră şi nesiguranţă", a adăugat documentul.
În baza unei rezoluţii a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, intitulată „Necesitatea de a ridica embargoul economic, comercial şi financiar impus de Statele Unite ale Americii împotriva Cubei", insula prezintă în fiecare an un raport la ONU.
Din 1992, Adunarea Generală a ONU a aprobat de 26 de ori acest raport, ceea ce este interpretat ca o respingere a embargoului.
În acest an, el va fi prezentat în cursul sesiunii anuale a Adunării Generale, la o dată ce urmează să fie anunţată.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
