Preşedintele croat Zoran Milanovic a susţinut vineri că NATO nu ar trebui să se extindă prin includerea Ucrainei şi a promis că în timpul mandatului său el se va opune extinderii Alianţei, informează agenţia de presă Hina.
„Cât timp voi fi preşedinte, mă voi opune extinderii NATO oriunde”, a declarat Milanovic în faţa jurnaliştilor.
Declaraţia sa, care este contrară politicii NATO a uşilor deschise, intervine într-o perioadă tensionată în relaţiile dintre Occident şi Rusia, ţară care a comasat forţe militare substanţiale la graniţa ei cu Ucraina.
Pentru a-şi retrage trupele, Moscova cere, printre altele, garanţia că NATO nu va accepta Ucraina ca stat membru.
„Cred că oricine susţine extinderea NATO prin includerea Ucrainei ameninţă interesele croate. Noi suntem în NATO şi mâine cineva ar putea ordona desfăşurarea oamenilor noştri acolo”, a avertizat şeful statului croat.
Milanovic a reluat astfel o opinie exprimată la finalul lui ianuarie, când a spus că Ucraina nu aparţine NATO, iar situaţia de-a lungul frontierei ruso-ucrainene este o criză gravă în spatele căreia se află în primul rând dinamica afacerilor interne din Statele Unite, transmite Agerpres.
Ulterior, după aceste declarații, premierul croat Andrej Plenkovic a calificat drept ruşinoase şi scandaloase recentele declaraţii ale preşedintelui ţării.
„Este o ruşine, este scandalos, subminează prestigiul şi credibilitatea Croaţiei şi este total contrară poziţiilor şi principiilor de politică externă ale guvernului” de la Zagreb, a spus Plenkovic despre poziţia exprimată de Milanovic, ei fiind doi politicieni care au relaţie ostilă.
Guvernul croat „se distanţează şi nu are nimic de-a face cu poziţiile exprimate de preşedinte”, a insistat premierul luna trecută.
Cu acel prilej, Zoran Milanovic şi-a exprimat convingerea că există modalităţi de a păstra Ucraina în integralitate sau 99% din teritoriul său şi de a-i furniza asistenţă economică.
Citește și: Sondaj: 62% din ucraineni vor să adere la NATO și 68% vor integrarea în UE
„Totuşi, acea ţară nu trebuie să aparţină NATO aşa cum, de exemplu, neutrele Finlanda, Austria şi Suedia nu sunt nici ele membre ale acestei alianţe”, explica preşedintele Croaţiei, a cărui ţară a devenit membră a NATO la 1 aprilie 2009.
În opinia președintelui croat, „criza actuală nu are nimic de-a face cu Ucraina sau Rusia, ci este legată de dinamica politicii interne din SUA duse de preşedintele Joe Biden şi de administraţia sa, iar chestiunile de securitate internaţională reflectă inconsecvenţele şi comportamentul periculos” ale administraţiei de la Washington.
Citește și: Antony Blinken: Rusia ar putea înscena un atac terorist ori să prezinte false gropi comune drept pretexte ca să atace Ucraina
Editor : Marco Badea
