Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, se adresează, marţi, prin videoconferinţă, Congresului SUA pentru a obţine deblocarea ajutorului american pentru Ucraina, în timp ce armata ucraineană încearcă să combine operaţiunile ofensive cu cele defensive, dar, în lipsa resurselor suficiente materiale şi umane, se află în faţa unui viitor incert după ce contraofensiva lansată în iunie nu a condus la rezultatele aşteptate, relatează agenţiile France Presse şi EFE, citate de Agerpres.
Chiar guvernul de la Casa Albă a atenționat, luni, că fără un compromis în Congres între democrați și republicani, ajutorul militar pentru Ucraina ar putea să se oprească în săptămânile următoare - un posibil dezastru pentru armata ucraineană.
Preşedintele Joe Biden a cerut, pe 20 octombrie, cuplarea unui nou ajutor pentru Ucraina, de peste 61 de miliarde de dolari, cu unul pentru Israel, de aproximativ 14 miliarde de dolari, sperând că includerea acestora într-un pachet comun este soluţia pentru a neutraliza reticenţele unor congresmeni republicani faţă de continuarea ajutorului pentru Ucraina, ceea ce a condus, însă, la blocarea întregului pachet.
În Camera Reprezentanţilor, cu majoritate republicană, mai mulţi aleşi republicani cer încetarea imediată a ajutorului pentru Ucraina. Dar în senatul cu majoritate democrată, opoziţia republicană este mai degrabă favorabilă susţinerii Ucrainei, iar acestei camere i se va adresa preşedintele Zelenski în intervenţia sa, care nu va fi publică.
Pentru deblocarea respectivului pachet financiar, liderul republican din Camera Reprezentanţilor, Mike Johnson, cere înăsprirea politicii administraţiei americane cu privire la migraţie în contextul valului de migranţi veniţi dinspre Mexic, ceea ce deocamdată democraţii refuză. Fără o „schimbare radicală” a acestei politici, niciun nou ajutor pentru Ucraina nu va fi adoptat, a avertizat Johnson într-o scrisoare transmisă administrației Biden.
De asemenea, liderul republican de la Cameră a cerut mai multe informaţii despre strategia cu privire la Ucraina.
„Preşedintele Biden trebuie să răspundă interpelărilor Congresului cu privire la eşecul Administraţiei de a prezenta până în prezent obiective clar definite şi cu privire la eşecul de a furniza Ucrainei arme esenţiale cu regularitate”, spune Mike Johnson în aceeaşi scrisoare.
Situația Ucrainei tot mai precară, după „împotmolirea” contraofensivei
Deşi nimeni o recunoaşte public la Kiev, contraofensiva ucraineană pare că s-a blocat total odată cu venirea iernii, în timp ce Rusia a preluat iniţiativa pe front şi strânge cercul în jurul redutei ucrainene de la Avdiivka şi la Kupiansk.
La şase luni de la declanşarea contraofensivei ucrainene ce urmărea mai ales atingerea Mării Azov şi tăierea accesului trupelor ruse către teritoriul ocupat din sudul Ucrainei, cotidianul Washington Post a publicat o analiză a acestei operaţiuni, ale cărei concluzii sunt negative pentru planurile preşedintelui Zelenski.
Lipsa rezultatelor a creat fricţiuni, de o parte între Volodimir Zelenski şi comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, şi de cealaltă parte între Ucraina şi SUA, care aveau fiecare altă viziune asupra abordării contraofensivei, în timp ce Occidentul nu a reuşit să satisfacă cererile Ucrainei cu privire la livrarea de arme şi muniţii.
Statele Unite au fost implicate profund în planificarea contraofensivei, iar ofiţeri americani şi britanici au simulat opt scenarii majore ale desfăşurării acesteia. Însă oficialii americani şi ucraineni au fost, uneori, în dezacord cu privire la strategia, tactica şi calendarul operaţiunii, dezvăluie Washington Post.
Pentagonul a dorit lansarea contraofensivei în aprilie, pentru a împiedica Rusia să-şi continue consolidarea liniilor defensive. Însă generalii ucraineni au ezitat, insistând că au nevoie de mai multe arme şi de o mai bună instruire a trupelor, astfel că ofensiva a fost în cele din urmă lansată în iunie.
De asemenea, ofiţerii americani erau încrezători că un atac frontal masiv al trupelor mecanizate pe o singură axă, în direcţia oraşului Melitopol, va străpunge decisiv liniile ruseşti. Armata ucraineană a recurs la un atac mecanizat masiv, dar pe trei axe, pe cea sugerată de SUA, plus alte două către oraşele Berdiansk şi Bahmut, sperând că va forţa astfel armata rusă să-şi disperseze forţele.
Însă după patru zile de ofensivă a trupelor mecanizate, câmpul de luptă era presărat cu echipamente militare ucrainene distruse, inclusiv blindate americane Bradley, tancuri germane Leopard şi vehicule pentru deminare, iar numărul mare de soldaţi ucraineni morţi şi răniţi a prăbuşit moralul trupelor.
În faţa acestei situaţii, pentru a opri pierderile umane şi a nu pierde întregul echipament occidental - aproximativ 60% din armamentul greu ucrainean angajat în contraofensivă fusese deja distrus sau avariat -, generalul Zalujnîi a schimbat tactica şi a ordonat atacuri ale infanteriei în grupuri mici, de circa 10 soldaţi, idee neagreată de Pentagon.
În faţa plângerilor Ucrainei, care a acuzat SUA pentru lipsa rachetelor cu rază lungă de acţiune şi a avioanelor care să ofere acoperire aeriană trupelor, guvernul american i-a furnizat, în septembrie, muniţii cu fragmentaţie, dar era deja prea târziu. Planul iniţial, acela ca trupele ucrainene să ajungă la Marea Azov în 60 până la 90 de zile, nu a fost atins. Trupele ucrainene au avansat doar aproximativ 20 de kilometri prin câmpurile de mine şi au eliberat o suprafaţă de numai aproximativ 200 de kilometri pătraţi, iar acum se văd din nou în defensivă în unele sectoare ale frontului.
Şeful de cabinet al preşedintelui Zelenski, Andrii Iermak, a avertizat, tot marţi, potrivit Reuters, că o amânare a ajutorului american pentru ţara sa ar crea un „mare risc” ca Ucraina să piardă războiul cu Rusia.
„Dacă ajutorul pe care îl dezbate acum Congresul va fi pur şi simplu amânat (...) există un mare risc să rămânem în aceeaşi poziţie în care suntem în prezent”, a spus Iermak, adresându-se think-tank-ului american U.S. Institute of Peace. „Şi, desigur, aceasta face foarte probabil imposibilă continuarea eliberării de teritorii şi ne aduce într-un mare risc de a pierde războiul”, a adăugat consilierul preşedintelui Zelenski.
Editor : Adrian Dumitru
