”În fața crizei, Vladimir Putin tinde să înghețe” este titlul, metaforic, al unei analize publicate de The Washington Post pe tema răspunsului militar lent și ezitant al Moscovei la suprinzătoarea incursiune ucraineană în părți din vestul regiunii Kursk. În contrast cu retorica sa belicoasă, în momente de criză majoră Putin a părut mai degrabă în blocaj. Kursk este cel mai recent exemplu al eșecului șefului de la Kremlin de a răspunde cu acțiuni rapide și decisive care să corespundă retoricii sale belicoase, notează sursa citată.
Incursiunea din Kursk este a patra lovitură majoră adusă autorității lui Putin de la invazia în Ucraina din februarie 2022 și evidențiază slăbiciunile unei autocrații de sus în jos care funcționează în mare parte pe baza fricii și a pedepsei.
În fiecare caz - după eșecul Rusiei de a răsturna guvernul ucrainean la începutul invaziei, după ce șeful mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin, a condus o rebeliune împotriva comandamentului militar regulat al Rusiei și după ce extremiștii islamiști au atacat populara sală de concerte Crocus City Hall - răspunsul Kremlinului a fost ezitant, Putin așteptând 24 de ore sau mai mult pentru a oferi orice fel de comentariu public, subliniază autorul.
Secretomanie
„Este întotdeauna același stil. Lui Putin îi place să păstreze totul secret. Când apare în public, nu spune prea multe. Preferă să nu fie alarmist”, a declarat Tatiana Stanovaia, fondatoare a grupului de analiză R.Politik, cu sediul în Franța, pentru Washington Post.
În același timp, oficialii de rang înalt se disimulează adesea pentru a-și ascunde eșecurile decât să riște să-l nemulțumească pe președinte. Imediat după începerea atacului ucrainean asupra regiunii Kursk la începutul acestei luni, generalul Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General, care deține personal comanda operațională asupra războiului din Ucraina, a insistat - în mod fals - că asaltul ucrainean a fost oprit.
Lunea trecută, în timpul unei reuniuni televizate a oficialilor din domeniul securității, Putin a părut mai agitat decât de obicei în timp ce citea observații dintr-un blocnotes gros cu scris negru mâzgălit. De asemenea, l-a întrerupt iritat pe guvernatorul interimar al orașului Kursk, Andrei Smirnov, atunci când acesta a îndrăznit să dezvăluie în mod deschis amploarea incursiunii: 28 de sate capturate și cel puțin 2.000 de ruși dați dispăruți în teritoriul ocupat de Ucraina.
Pasarea responsabilităților
Putin le-a ordonat oficialilor să alunge forțele ucrainene - apoi a revenit la întâlnirile programate, inclusiv la discuțiile cu guvernatorii regionali și cu președintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, în zilele care au urmat, fără a menționa public criza. A organizat vineri o reuniune obișnuită cu Consiliul său de Securitate pentru a „discuta despre noi soluții tehnice” pentru războiul din Ucraina, înainte de a anunța că intenționează să plece în Azerbaidjan, ca și cum nu ar fi nimic în neregulă acasă.
„Putin se așteaptă ca alți oameni să facă toată munca grea și își va asuma meritele pentru tot ceea ce merge bine și, la fel, va da vina pe alții pentru tot ceea ce merge prost”, a declarat Galeotti.
La patru zile după ce Putin a însărcinat Armata rusă cu alungarea forțelor ucrainene, era clar că pentru un atac văzut inițial ca o pacoste pe termen scurt - o „provocare” în cuvintele lui Putin - era din ce în ce mai probabil ca forțele ruse să aibă nevoie de săptămâni sau luni pentru a-l rezolva.
”Adevărata natură a regimului Putin: minciuni, indiferență și autoconservare”
„Ofensiva de la Kursk din ultimele două săptămâni a expus adevărata natură a regimului Putin: un sistem construit pe minciuni, indiferență și autoconservare în detrimentul vieții și siguranței cetățenilor săi”, a scris Mihail Hodorkovski, un magnat rus exilat și o figură a opoziției încarcerată de Putin timp de 10 ani, într-o postare pe rețeaua X (fostă Twitter).
După mai puțin de două săptămâni de la această operațiune transfrontalieră uimitoare, Kievul susține că ocupă aproximativ peste 80 de localități, iar peste 180.000 de ruși au primit ordin să fie evacuați din casele lor. Ucraina a încercat să extindă luptele în regiunea adiacentă Belgorod, dar progresele au încetinit după ce Rusia a desfășurat rezerve și și-a intensificat rezistența.
Gherasimov și comandantul forțelor speciale Ahmat din regiune, Apti Alaudoniv, au afirmat în mod repetat că progresul ucrainean a fost oprit, iar vineri Ministerul Apărării a susținut că a eliminat peste 2.800 de soldați ucraineni.
Până și bloggerii lor militari îi contrazic
Dar rapoartele Ministerului Apărării sunt respinse ca minciuni chiar și de partea rusă, bloggerii militari naționaliști exprimându-și indignarea față de afirmațiile ministerului și publicând propriile rapoarte care confirmă progresele ucrainene.
Video-ul Ministerului Apărării despre presupusele atacuri rusești asupra ucrainenilor în regiunea Kursk s-a dovedit a fi fals, fiind filmat în Ucraina la începutul verii, a descoperit The Insider.
Nu există însă niciun risc ca regimul să se prăbușească
Dar daunele continue aduse autorității lui Putin după un război catastrofal și șocuri repetate nu se traduc printr-o amenințare internă la adresa puterii sale. Potrivit analiștilor, nu există nici un risc ca regimul său să se prăbușească în viitorul apropiat.
Stanovaia a declarat că mulți ruși, în special membri ai elitei, au ajuns să se aștepte la ce este mai rău în război, dar și-au dat seama că nu există alternativă la Putin în sistemul politic represiv al Rusiei.
„Ei sunt atât de obișnuiți cu evenimentele șocante. Sunt atât de obișnuiți să trăiască într-o situație foarte imprevizibilă, încât este foarte greu să îi surprinzi. De asemenea, sunt obișnuiți cu sentimentul că nu au puterea de a influența nimic și că sunt neajutorați”, a spus ea.
Criza, a continuat ea, a subminat cu siguranță autoritatea lui Putin - fără a-i submina neapărat puterea.
A umilit Armata rusă, dar nu a modificat situația fundamentală a războiului
Incursiunea din regiunea Kursk a umilit armata rusă și a demonstrat rezistența Ucrainei, dar nu a modificat situația fundamentală într-un război de uzură lung și crunt.
După contraofensiva eșuată din vara trecută, problemele cu personalul, îndoielile cu privire la viitoarele livrări de arme occidentale și temerile că, în cazul în care Donald Trump devine președinte, va forța încheierea unui acord de pace favorabil Rusiei, Ucraina este supusă unor presiuni tot mai mari pentru a negocia un acord care ar putea implica renunțarea la pământ în schimbul păcii.
Rusia a bombardat estul Ucrainei cu bombe care cântăresc până la trei tone, în timp ce Kievul se luptă cu livrările de arme occidentale avansate suficiente pentru a rezista, dar nu pentru a câștiga. Între timp, Kievului i se interzice să folosească arme occidentale pentru a lovi ținte militare din adâncul Rusiei.
Rusia a avansat în Pokrovsk
În timp ce unele dintre cele mai experimentate forțe ucrainene câștigă teren la Kursk, Rusia a avansat în orașul Pokrovsk din Donețk, în estul Ucrainei, existând informații potrivit cărora militarii ucraineni ar putea fi forțați să abandoneze orașul în curând pentru a evita încercuirea.
Răspunsul lui Putin la criza de la Kursk a fost de a exclude orice nou compromis și a apărut la reuniunea de luni pentru a respinge perspectiva discuțiilor de pace cu Ucraina.
El a declarat că atacul Kievului pare conceput pentru a-și îmbunătăți poziția în negocieri: „Dar ce fel de negocieri?”, a ironizat el. „Cum putem discuta cu oameni care atacă fără discernământ civili, infrastructuri civile și încearcă să creeze amenințări la adresa energiei nucleare? Despre ce putem vorbi cu ei?”
Stanovaia a declarat că Putin nu s-a retras de la poziția maximalistă pe care a adoptat-o cu privire la posibilele negocieri de pace în iunie, când a declarat că Ucraina ar trebui să cedeze Rusiei și mai mult teritoriu și să renunțe la aderarea la NATO ca o condiție pentru pace.
„Când a vorbit anterior despre o propunere de pace din partea Rusiei, a fost un ultimatum. Nu a fost o propunere reală, iar termenii și condițiile acestor discuții sunt absolut inacceptabile pentru Ucraina, iar el știe acest lucru”, a spus ea. Acum, a continuat ea, „va fi mult mai greu pentru el să promoveze această idee a unui ultimatum de pace, deoarece în circumstanțele actuale nu poți vorbi despre pace”.
58% dintre ruși susțin o încetare a războiului
Sondajul realizat în iulie de agenția independentă de sondaje Levada Center indică faptul că, deși mass-media de stat rusești au lăudat câștigurile Rusiei în estul Ucrainei, 58% dintre ruși susțin în prezent o încetare a războiului, comparativ cu doar 34% care doresc continuarea luptei.
Cei în favoarea continuării luptei au scăzut cu nouă puncte procentuale între iunie și iulie, de la 43% la 34%.
„Acestea sunt cele mai scăzute cifre pentru susținerea opiniei privind necesitatea de a continua acțiunea militară pe întreaga perioadă de observație”, a declarat Centrul Levada într-o declarație referitoare la sondaj. Femeile, tinerii, persoanele care abia au suficienți bani pentru mâncare și locuitorii orașelor mici și orășelelor au fost mai predispuși să sprijine o trecere la negocieri de pace - aproximativ două treimi dintre ei în fiecare caz. Dar majoritatea rușilor - 76% în sondajul Levada din iunie - se opun concesiilor Ucrainei pentru pace.
Unii comentatori pro-Kremlin din mass-media de stat au deplâns în ultimele zile propaganda oficialilor și a altora care susțin supremația Rusiei asupra Ucrainei, având în vedere incursiunea șocantă în Kursk.
„Am putea pierde dacă astfel de greșeli continuă”, a declarat la televiziunea de stat Rossiya 1 comentatorul naționalist Karen Șahnazarov, un obișnuit al talk-show-urilor despre război la televiziunea de stat. „Acesta nu este defetism. Nu este alarmism. Este doar o înțelegere absolută a prețului pe care noi și patria noastră va trebui să îl plătim”.
Rusia are nevoie de un șoc, cum ar fi realizarea faptului că înfrângerea este o posibilitate reală, a spus el, „astfel încât în capul nostru să se formeze situația cu privire la ce se va întâmpla dacă vom pierde și ce se va întâmpla cu noi”.
Editor : Marina Constantinoiu
