„Uniunea Europeană nu va accepta niciodată ca Rusia să-i amenințe securitatea, a spus marți președintele Comisiei Europene Ursula Von Der Leyen, într-un discurs în faţa Parlamentului canadian vizând consolidarea sprijinului pentru Ucraina, potrivit AFP. Între timp, președintele american Joe Biden și omologul său francez Emmanuel Macron anunță că vor continua să sprijine Ucraina și spun că Rusia trebuie să plătească „preţul agresiunii sale”. Ministerul Apărării de la Varşovia consideră că Rusia s-a blocat în Ucraina la fel cum s-a întâmplat în Cecenia sau în Afganistan, astfel că acest război ar mai putea dura luni de zile, transmite RBC. În același timp, analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului au precizat, în evaluarea de miercuri, că Moscova „nu are capacitatea de a exploata capturarea tactică a Bahmut pentru a genera efecte operaționale”. În ce privește informațiile potrivit cărora exploziile produse anul trecut la conductele de gaz Nord Stream ar fi fost provocate de către un grup de sabotori „pro-ucraineni”, Kremlinul susține că „sunt un efort coordonat de a distrage atenția” și cere investigații „urgente și transparente”, relatează The Guardian.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Zelenski l-a invitat la Kiev pe preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor, Kevin McCarthy
ACTUALIZARE 23:45 - Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, l-a invitat pe republicanul Kevin McCarthy, şeful Camerei Reprezentanţilor a Congresului Statelor Unite, să viziteze Kievul, în contextul în care nemulţumirea se amplifică în rândul conservatorilor americani în legătură cu ajutorul acordat Ucrainei, scrie AFP, citată de Agerpres.
„McCarthy trebuie să vină aici pentru a vedea cum lucrăm, ce se întâmplă, ce a făcut războiul, cu ce luptă oamenii în prezent şi cu cine se luptă. Şi numai după aceea, să vă faceţi o părere”, a adăugat Zelenski.
Şeful statului ucrainean s-a exprimat în cursul unui interviu acordat canalului CNN, care va fi difuzat miercuri seară, potrivit unor fragmente difuzate de televiziune.
În fruntea noii majorităţi republicane din Cameră, Kevin McCarthy este a treia figură ca importanţă în politica americană după preşedinte şi vicepreşedinte.
„Cred că (speaker-ul) McCarthy nu a vizitat niciodată Kievul sau Ucraina şi cred că asta l-ar putea ajuta", a adăugat preşedintele ucrainean.
Dar liderul republican al Camerei Reprezentanţilor, penibil ales în ianuarie, a declarat pentru CNN că nu trebuie să călătorească în Ucraina pentru a înţelege situaţia.
Din poziţia sa, el poate frâna programul masiv de ajutor iniţiat de preşedintele Joe Biden în favoarea Ucrainei pentru lupta împotriva Rusiei.
De la invazia rusă a Ucrainei în urmă cu peste un an, Statele Unite au oferit ajutor militar, economic şi umanitar de aproape 100 de miliarde de dolari.
Democrata Nancy Pelosi, care l-a precedat pe McCarthy în această funcţie, a mers la Kiev în mai 2022 pentru a-şi manifesta sprijinul pentru Ucraina.
Dar, dacă nu s-a opus sprijinului american pentru Ucraina, McCarthy a spus în repetate rânduri că Congresul nu ar trebui să semneze "cecuri în alb" fără un control atent.
O minoritate considerabilă de republicani din Congres şi-a exprimat opoziţia faţă de ajutorul militar şi financiar acordat Ucrainei.
„Poziţia mea a fost întotdeauna aceea că nu voi semna un cec în alb. Plecând de la asta, nu trebuie să merg în Ucraina pentru a înţelege dacă este un cec în alb sau nu”, a subliniat McCarthy la CNN.
UE discută achiziția de obuze în valoare de 2 miliarde de euro pentru Ucraina. Kievul avertizează că e insuficient
ACTUALIZARE 21:39 Miniştrii apărării din statele membre ale UE au discutat miercuri la Stockholm un plan de achiziţii şi livrări de obuze destinate Ucrainei care ar putea ajunge la suma de două miliarde de euro, dar Ucraina avertizează că tot este insuficient pentru a putea rezista agresiunii Rusiei şi a lansa contraofensive, consemnează agenţiile AFP şi DPA, citate de Agerpres.
Conform planului avansat de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, statele UE ar urma să contribuie cu un miliard de euro la fondul denumit „Facilitatea europeană pentru pace" (FEP) pentru rambursarea acelora dintre ele care pot pune urgent la dispoziţia Ucrainei obuze din propriile lor stocuri, în special obuze de calibrul 155 mm.
O contribuţie ulterioară a statelor membre de încă un miliard de euro ar urma să fie folosită pentru achiziţii comune de obuze tot de calibrul 155 şi destinate de asemenea Ucrainei, adică aproximativ 250.000 de obuze, dar care urmează să fie fabricate de industria de apărare europeană şi/sau să fie cumpărate din state terţe.
O asemenea contribuţie financiară de două miliarde de euro se adaugă ajutorului militar de circa 3,6 miliarde de euro pe care statele UE l-au oferit Ucrainei prin contribuţiile la fondul FEP de când Rusia a declanşat războiul contra acesteia în urmă cu un an. Ajutorul militar total al statelor UE pentru Ucraina însumează până în prezent circa 12 miliarde de euro.
Dar ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, prezent la reuniunea de la Stockholm, şi-a manifestat nemulţumirea faţă de planul european, considerându-l în continuare insuficient. El a subliniat că Ucraina are nevoie de măcar un milion de obuze de calibrul 155 mm, al căror cost ar fi de circa 4 miliarde de euro, aşadar cel puţin dublu faţă de planul discutat.
Armata ucraineană are nevoie lunar de 90.000-100.000 de obuze pentru „a descuraja inamicul” şi a putea lansa contraofensive împotriva trupelor ruse, a indicat ministrul ucrainean.
„Suntem în vremuri de război şi trebuie să avem, îmi pare rău s-o spun, o mentalitate de război”, a declarat Josep Borrell la Stockholm la o conferinţă de presă unde şi-a prezentat planul asupra căruia sunt aşteptaţi să decidă miniştrii europeni de externe la reuniunea lor din 20 martie.
La fel precum comisarul european pentru piaţa internă, francezul Thierry Breton, care mers până la a spune că economia UE ar trebui acum să funcţioneze oarecum conform conceptului de „economie de război”, Borrell a insistat că este imperativ ca industria militară europeană să-şi suplimenteze cadenţa producţiei şi capacităţile de producţie, având în vedere războiul de înaltă intensitate din Ucraina care implică un consum masiv de muniţii cu mult peste capacităţile de producţie ale aliaţilor occidentali ai acesteia.
Totuşi, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, nu împărtăşeşte ideea comisarului Breton despre „economia de război”. „Acesta ar fi un semnal mortal”, ce ar presupune „să subordonăm totul producţiei de arme şi muniţii”, a avertizat ministrul german. „Noi, UE şi Germania, nu suntem în război”, a amintit Pistorius.
Serviciile secrete americane: China nu renunță la cooperarea cu Rusia, în ciuda războiului din Ucraina
ACTUALIZARE 19:20 Un raport al serviciilor americane de informaţii arată că reacţiile internaţionale de după invazia rusă în Ucraina nu au determinat China să renunţe la cooperarea cu Rusia. Raportul se concentrează asupra ameninţărilor din partea Chinei şi a Rusiei, apreciind că Beijingul va continua să îşi folosească atuurile militare şi de altă natură pentru intimidarea rivalilor din Marea Chinei de Sud, informează Reuters.
„În ciuda reacţiei globale la invazia Rusiei în Ucraina, China îşi va menţine cooperarea diplomatică, de apărare, economică şi tehnologică cu Rusia, pentru a continua să încerce să concureze Statele Unite, chiar dacă îşi va limita susţinerea publică”, arată un document legat de audierea anuală a Comisiei pentru Informaţii Secrete a Senatului american privind ameninţările din întreaga lume la adresa securităţii Statelor Unite, informează Agerpres.
Printre altele, este posibil ca forţele chineze să încalce mai frecvent linia de demarcaţie din strâmtoarea Taiwan şi să lanseze mai multe rachete pe deasupra insulei considerate de China o provincie secesionistă.
Secretarul general al ONU s-a întâlnit cu Zelenski la Kiev
ACTUALIZARE 17:35 Secretarul general al ONU a apreciat miercuri că este „capital” să fie prelungit acordul asupra exporturilor de cereale ucrainene încheiat cu Rusia, acord vital pentru aprovizionarea alimentară mondială şi care expiră pe 18 martie, informează AFP, potrivit Agerpres.
„Ţin să subliniez importanţa capitală a prelungirii (acordului cerealier) pe 18 martie şi crearea de condiţii care să permită o cât mai bună utilizare a infrastructurilor de export”, a declarat Antonio Guterres în timpul unei vizite la Kiev.
Potrivit lui Guterres, acordul a permis exportarea a 23 de milioane de tone de cereale ucrainene, care erau până atunci blocate în porturi din cauza invaziei ruse.
„El a contribuit la scăderea costului mondial al alimentelor şi a adus un ajutor crucial populaţiilor ce plătesc de asemenea un greu tribut acestui război, în special în ţările în curs de dezvoltare”, a subliniat secretarul general al ONU.
Guterres a amintit că cerealele şi îngrăşămintele ucrainene, dar şi cele ruse, erau „esenţiale pentru securitatea alimentară mondială şi preţurile la alimente”, pe fondul inflaţiei generalizate în numeroase ţări ale lumii.
Ucraina ceruse marţi eforturi internaţionale pentru a menţine deschise căile maritime din Marea Neagră utilizate pentru transportul cerealelor sale, iar secretarul de stat american Antony Blinken a cerut la summitul G20 de la începutul lui martie ca Rusia să reînnoiască acordul.
La rândul său, Rusia se plânge că partea din acest acord ce ar fi trebuit să-i permită să exporte îngrăşăminte fără sancţiuni occidentale nu este, în opinia sa, respectată în totalitate.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Josep Borrrell le cere țărilor UE să trimită Kievului cât mai rapid munițiile promise: „Ucrainenii au nevoie de ele acum”
ACTUALIZARE 17:00 Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a insistat miercuri, la reuniunea informală a miniştrilor europeni ai apărării desfăşurată la Stockholm, că Ucraina are nevoie rapid de muniţiile pe care statele membre ale UE le au în rezervele lor, pentru a face faţă agresiunii ruse.
„Ucrainenii au nevoie de ele acum. Statele membre, din fericire pentru ele, nu sunt în război, aşa că mai pot să aştepte” livrări pentru a-şi completa stocurile diminuate în urma ajutorului militar oferit Ucrainei, a declarat Borrell, potrivit Agerpres, care citează agențiile AFP și EFE.
Justiția UE anulează sancțiunile împotriva mamei lui Prigojin, şeful grupului rus de mercenari Wagner
ACTUALIZARE 16:50 Justiţia europeană a anulat miercuri sancţiunile Uniunii Europene împotriva mamei şefului grupului paramilitar rus Wagner, prima dintr-o serie de decizii referitoare la măsurile punitive în contextul războiului din Ucraina, informează AFP.
„Chiar dacă (şeful Wagner, Evgheni Prigojin) este responsabil de acţiuni ce au compromis integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei, legătura dintre dna (Violeta) Prigojina şi fiul său, stabilită la momentul adoptării de măsuri restrictive, nu se bazează decât pe legătura lor de rudenie şi prin urmare nu este suficientă pentru a justifica înscrierea ei pe listele litigioase”, anunţă Tribunalul UE într-un comunicat.
Violeta Prigojina se află sub incidenţa unei interdicţii de intrare în UE şi a îngheţării activelor sale de pe 23 februarie 2022, la scurt timp după recunoaşterea de către Moscova a independenţei regiunilor separatiste proruse din estul Ucrainei şi cu o zi înainte de declanşarea invaziei ruse asupra acestei ţări, notează Agerpres.
După prizonierul executat în pădure, Ucraina pierde încă un erou. Dmitro „Da Vinci” Koțiubailo a fost ucis pe frontul din Bahmut
ACTUALIZARE 14:58 După apariția imaginilor șocante cu prizonierul ucrainean executat în pădure de soldați ruși, Ucraina a pierdut încă un erou. Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat moartea locotenentului Dmitro Koțiubailo, cel mai tânăr comandant de batalion, în luptele de la Bahmut. La doar 27 de ani, Dmitro Koțiubailo, al cărui indicativ de război era „Da Vinci”, era unul dintre cei mai tineri deținători ai celei mai înalte distincții, Erou al Ucrainei.
Dmitro „Da Vinci” Koțiubailo a murit în luptă pe frontul din Bahmut, a anunțat și președintele Volodimir Zelenski marți seară, într-un mesaj video. „A apărat independența și demnitatea poporului încă din 2014. Unul dintre cei mai tineri Eroi ai Ucrainei.
Unul dintre cei ai căror trecut personal, caracter și curaj vr deveni pentru totdeauna istoria, caracterul și curajul Ucrainei”, a spus Zelenski în mesajul său, potrivit Kyiv Independent.
Citește continuarea AICI
Șeful NATO se așteaptă ca Bahmutul să cadă în zilele următoare
ACTUALIZARE 14:50 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat miercuri că orașul Bahmut din estul Ucrainei ar putea cădea în mâinile Rusiei în următoarele zile, după luni de lupte intense, transmite The Guardian. „Nu putem exclude că Bahmut ar putea cădea în cele din urmă în următoarele zile”, a declarat Stoltenberg reporterilor la Stockholm, în marja unei reuniuni a miniștrilor apărării din UE.
În cursul zilei de miercuri, șeful companiei militare private rusești Wagner a transmis un mesaj video din interiorul orașului Bahmut, în fața unui monument de tancuri situat în partea de est a orașului.
Delirul lui Prigojin: „Lumea încă nu a ajuns să cunoască adevărata armata rusă, bine antrenată și echipată, care nu a intrat încă în luptă”
ACTUALIZARE 13:15 Evgheni Prigojin, fondatorul grupării de mercenari Wagner, a postat un clip video filmat în Bahmut, în care îi transmite președintelui Volodimir Zelenski să scoată bătrânii și copiii din oraș și să trimită trupe „pregătite pentru luptă”.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Prigojin a respins afirmațiile ucrainene conform cărora Wagner a suferit pierderi grele în lupta pentru Bahmut. „Vom cuceri această frontieră cu demnitate”, a transmis el.
Mai mult, el amenință că „lumea nu s-a confruntat încă cu armata rusă, bine antrenată și echipată, care nu a intrat încă în luptă”. „Ministrul [rus] al Apărării v-a spus că, după capturarea lui Bahmut, spațiul operațional se va deschide. Și lumea nu s-a confruntat încă cu armata rusă, care este bine pregătită, cu acele unități care nu au intrat încă în luptă, cu toate posibile arme moderne, inteligență, ideal pregătite”, a adăugat el. „Își așteaptă timpul. Imediat după deschiderea spațiului operațional de către Wagner după Bahmut. Atunci întreaga lume se va înfiora."
Prigojin s-a adresat și președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu un apel. „Singura cerere - scoateți bătrânii, copiii. Și (trimiteți) aici unități normale pregătite pentru luptă. Trebuie să avem de-a face cu tine aici acum”, i-a transmis acesta președintelui Zelenski.
Ministrul german al Apărării: Nu pot fi trase concluzii pripite privind rapoartele Nord Stream
ACTUALIZARE 13:00 Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a spus miercuri că nimeni nu ar trebui să tragă concluzii pripite privind informațiile potrivit cărora un „grup pro-ucrainean” ar fi în spatele atacului de anul trecut asupra conductelor Nord Stream, relatează CNN.
Într-un interviu acordat postului de radio public german Deutschlandfunk (DLF), Pistorius a spus că este, de asemenea, posibil ca atacul să fi fost o operațiune cu steag fals. „S-ar putea la fel de bine să fie, și acest lucru a fost, de asemenea, clarificat în rapoarte, o operațiune cu steag fals, cu alte cuvinte, o încercare de a da vina pe grupuri pro-ucrainene. Probabilitatea ca unul sau altul să fie adevărat este la fel de mare, așa că acum trebuie să așteptăm și să vedem cum evoluează lucrurile”, a spus Pistorius pentru DLF.
Zelenski: Dacă ruşii cuceresc Bahmut, vor avea „drum deschis” spre alte oraşe
ACTUALIZARE 12:40 Dacă trupele ruse reuşesc să cucerească Bahmut, oraşul ucrainean care a devenit epicentrul luptelor, vor avea „drum deschis” spre capturarea altor oraşe cheie din estul ţării, a avertizat preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, într-un interviu pentru canalul de televiziune CNN, citat miercuri de agenţiile EFE şi AFP.
Liderul de la Kiev şi-a apărat decizia de a menţine trupele ucrainene în acest oraş, în care şi-au pierdut viaţa numeroşi soldaţi din ambele tabere şi a cărui populaţie s-a redus de la 70.000 la mai puţin de 5.000 de locuitori. „Este o chestiune tactică pentru noi”, a spus Zelenski, înainte de a insista că înalţii săi comandanţi militari susţin în unanimitate prelungirea apărării oraşului după săptămâni de atacuri continue ale ruşilor.
„Înţelegem că, după Bahmut, ei (ruşii - n.red.) ar putea merge mai departe. Ar putea merge la Kramatorsk, ar putea merge la Sloviansk, ar fi un drum deschis pentru ruşi după Bahmut pentru a ajunge în alte oraşe din Ucraina, în direcţia (regiunii) Doneţk”, a explicat Zelenski, pentru postul american de televiziune, într-un interviu acordat de la Kiev. „De aceea, oamenii noştri sunt acolo”, a adăugat preşedintele ucrainean. El a mai spus că motivaţiile sale pentru păstrarea oraşului sunt „foarte diferite” de obiectivele Rusiei.
„Înţelegem ce vrea Rusia să obţină acolo. Rusia are nevoie de cel puţin o victorie, o mică victorie, chiar distrugând totul în Bahmut, omorând toţi civilii acolo”, a denunţat el, adăugând că, dacă Kremlinul şi-ar pune steagul în oraş, ar contribui la „mobilizarea societăţii lor pentru a crea această idee că sunt o armată atât de puternică”.
EFE aminteşte că Ucraina a decis marţi să menţină apărarea oraşului Bahmut şi să trimită întăriri suplimentare, în pofida riscului ca mercenarii grupului Wagner să reuşească să închidă cercul în jurul localităţii. Publicaţia The Kyiv Independent a cules, de asemenea, mărturiile mai multor soldaţi ucraineni care descriu bătălia pentru Bahmut drept „un măcel”.
Cucerirea oraşului Bahmut, epicentrul unor lupte violente timp de mai multe luni în estul Ucrainei, este necesară pentru continuarea ofensivei ruse, a afirmat marţi ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, citat de AFP.
„Acest oraş este un nod important (de linii) de apărare pentru soldaţii ucraineni în Donbas. Preluarea controlului asupra acestuia va permite efectuarea de noi operaţiuni ofensive în profunzime contra apărării forţelor armate ale Ucrainei”, a declarat Şoigu, în cadrul unei reuniuni cu responsabili din ministerul său, difuzată la televiziune.
Ministrul ucrainean al Apărării: Kievul nu este implicat în acţiunea de sabotaj asupra Nord Stream
ACTUALIZARE 12:35 Ucraina nu este implicată în sabotajul asupra a două gazoducte Nord Stream în Marea Baltică în septembrie anul trecut, a afirmat miercuri ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, după informaţii de presă care au pus această acţiune spectaculoasă pe seama unui „grup pro-ucrainean”, relatează AFP, citată de Agerpres.
„Nu este acţiunea noastră”, a spus Reznikov, întrebat despre subiect în contextul unei reuniuni europene la Stockholm.
Pe baza unor informaţii obţinute de serviciile secrete americane, cotidianul New York Times a pus sabotajul pe seama unui „grup pro-ucrainean”, însă fără implicarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. „Îndemn să nu se tragă concluzii pripite”, a afirmat la rândul său ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în debutul reuniunii de la Stockholm.
Un consilier al şefului statului ucrainean a dezminţit încă de marţi seară implicarea Kievului, vorbind despre „teorii amuzante ale conspiraţiei”. La 26 septembrie 2022, patru scurgeri enorme de gaz, precedate de explozii submarine, au fost detectate la gazoductele care leagă Rusia de Germania, toate în apele internaţionale.
În ciuda unor anchete penale în ţările de la frontiera cu locul unde a avut loc sabotajul (Germania, Suedia şi Danemarca), responsabilitatea pentru atacul submarin rămâne misterioasă.
Datele colectate de serviciile americane de informaţii sugerează că autorii din spatele sabotajului asupra celor două gazoducte sunt „adversari ai preşedintelui rus Vladimir Putin”, scrie New York Times. Nefuncţionale în momentul faptelor, cele două gazoducte conţin totuşi cantităţi importante de metan.
Simboluri ale dependenţei energetice europene, şi în special germane, faţă de Rusia, aceste gazoducte, nedorite de mult timp de Washington, au fost în centrul unor tensiuni geopolitice dupa invazia din Ucraina. Washingtonul şi Moscova s-au acuzat reciproc de acest act de sabotaj de o amploare neobişnuită.
Şeful ONU a ajuns la Kiev pentru discuţii despre prelungirea acordului privind exportul cerealelor
ACTUALIZARE 12:30 Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a ajuns miercuri la Kiev, unde speră să negocieze prelungirea acordului privind exportul cerealelor semnat pe timp de război sub egida ONU între Rusia şi Ucraina pentru a evita agravarea deficitului global de cereale, informează DPA, citată de Agerpres.
Guterres intenţionează să se întâlnească cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a insista asupra extinderii acordului. Iniţiativa privind exportul de cereale pe Marea Neagră urmează să expire la 19 martie.
Acordul asupra exportului cerealelor, încheiat pentru prima dată în iulie anul trecut după negocieri tensionate, este considerat unul dintre puţinele succese diplomatice de la invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.
Acordul eliberează milioane de tone de cereale şi alte alimente care, în caz contrar, ar fi blocate în Ucraina din cauza invaziei Rusiei. El permite livrări prin trei porturi de la Marea Neagră, Turcia având un rol de coordonare.
Acordul a fost prelungit anterior în noiembrie după negocieri dificile. Guterreres a aterizat marţi în Polonia pentru a se deplasa pe cale rutieră de acolo până în Ucraina. Aceasta este a treia vizită a şefului ONU în capitala ucraineană de la începutul războiului. Mai multe surse au declarat pentru DPA că Guterres nu intenţionează să viziteze Moscova înainte de scadenţa acordului.
Ucraina şi Rusia furnizau aproape un sfert din exporturile de cereale ale lumii înainte de război. Schema este considerată vitală pentru prevenirea crizelor umanitare în ţările în curs de dezvoltare şi menţinerea preţurilor produselor alimentare la nivel global sub control.
Ucraina a pierdut încă un simbol. Dmitro „Da Vinci” Koțiubailo, unul dintre cei mai tineri eroi decorați, ucis pe frontul din Bahmut
ACTUALIZARE 11:10 După apariția imaginilor șocante cu prizonierul ucrainean executat în pădure de soldați ruși, Ucraina a pierdut încă un erou. Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat moartea locotenentului Dmitro Koțiubailo, cel mai tânăr comandant de batalion, în luptele de la Bahmut. La doar 27 de ani, Dmitro Koțiubailo, al cărui indicativ de război era „Da Vinci”, era unul dintre cei mai tineri deținători ai celei mai înalte distincții, Erou al Ucrainei.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Dmitro „Da Vinci” Koțiubailo a murit în luptă pe frontul din Bahmut, a anunțat și președintele Volodimir Zelenski marți seară, într-un mesaj video. „A apărat independența și demnitatea poporului încă din 2014. Unul dintre cei mai tineri Eroi ai Ucrainei.
Unul dintre cei ai căror trecut personal, caracter și curaj vr deveni pentru totdeauna istoria, caracterul și curajul Ucrainei”, a spus Zelenski în mesajul său, potrivit Kyiv Independent.
Citește continuarea AICI
Tragedia demografică din Rusia amintește de perioada ocupației hitleriste. Speranța de viață a ajuns la fel de joasă ca în Haiti
ACTUALIZARE 11:05 Rusia trece printr-o tragedie demografică. În ultimii trei ani, țara a pierdut cu 2 milioane de oameni mai mult decât ar fi fost normal și asta din cauza războiului, a bolilor și a exodului populației, relatează The Economist.
Speranța de viață a tinerilor ruși de 15 ani a scăzut cu aproape cinci ani, ajungând la nivelul speranței de viață a celor din Haiti. Numărul de ruși născuți în luna aprilie a anului trecut nu a fost mai ridicat decât în lunile ocupației hitleriste, iar din cauză că foarte mulți dintre bărbații care sunt la vârsta la care ar putea fi trimiși pe front sunt morți sau au fugit din țară, în Rusia, femeile sunt cu cel puțin 10 milioane mai multe decât bărbații.
Războiul nu este singura – și, nici măcar, principala – cauză a problemelor demografice cu care se confruntă Rusia, dar cu siguranță a înrăutățit situația. Potrivit estimărilor statelor occidentale, între 175.000 și 200.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți în luptele care s-au dat în Ucraina în ultimul an – Rusia pretinde că are pierderi mult mai mici.
Citește continuarea AICI
Coreea de Sud aprobă exportul de către Polonia de obuziere cu componente sud-coreene în Ucraina
ACTUALIZARE 11:00 Guvernul Coreei de Sud a aprobat licenţe de export pentru Polonia anul trecut pentru a furniza Ucrainei obuziere Krab, construite cu componente sud-coreene, a declarat miercuri pentru Reuters, la Seul, un oficial din domeniul achiziţiilor pentru apărare, scrie Agerpres.
Comentariile sunt prima confirmare că Seulul a consimţit oficial să furnizeze cel puţin indirect componente de arme Ucrainei pentru războiul împotriva Rusiei.
Oficiali sud-coreeni au refuzat anterior să comenteze despre Krab, alimentând speculaţiile dacă Seulul a fost de acord oficial sau caută un alt mod de a o face.
Biroul de Control al Tehnologiei al Administraţiei Programului de Achiziţii pentru Apărare (DAPA) a analizat şi aprobat transferul, a spus Kim Hyoung-Cheol, directorul Diviziei Europa-Asia din Biroul Internaţional de Cooperare. „Am analizat toată documentaţia şi problemele posibile în cadrul DAPA (...), apoi am luat decizia de a da licenţă de export Poloniei”, a declarat el pentru Reuters într-un interviu la sediul DAPA de la marginea Seulului.
Produs de Huta Stalowa Wola din Polonia, Krab este un obuzier autopropulsat de 15 mm realizat prin combinarea unui şasiu Thunder K9 sud-coreean, a unei turele produse de britanicii de la BAE Systems, a unui tun al companiei franceze de apărare Nexter System şi a unui sistem polonez de control al incendiilor.
În urma invaziei ruse din februarie anul trecut, Polonia a trimis 18 obuziere Krab în Ucraina în mai, iar cele două ţări au comenzi semnate pentru alte zeci.
Rusia numeşte războiul „operaţiune militară specială”, iar preşedintele Vladimir Putin a acuzat Seulul anul trecut că furnizează Ucrainei arme, spunând că o astfel de decizie va distruge relaţiile bilaterale. Preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a declarat la acea vreme că Coreea de Sud, un aliat al SUA, nu furnizează arme. Administraţia sa spune că nu are planuri de a schimba această politică.
Potrivit lui Yoon, legea sud-coreeană face dificilă vânzarea directă de arme către ţări în conflict activ. Seulul a fost de asemenea reticent să nu irite Rusia, în ciuda presiunii din ce în ce mai mari din partea Statelor Unite şi altor ţări NATO de a furniza arme şi muniţie. „Evident, credem că Coreea de Sud ar trebui să facă mai mult şi noi am comunicat asta administraţiei Yoon în mod regulat”, a declarat pentru Reuters o sursă diplomatică occidentală din Seul.
În timpul unei vizite la Seul în ianuarie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut Coreei de Sud să crească sprijinul militar pentru Ucraina, invocând alte ţări care şi-au schimbat politica de a nu furniza arme ţărilor în conflict în urma invaziei Rusiei.
Şeful DAPA are dreptul să decidă ce să exporte, dar în practică depinde de voinţa preşedintelui, a spus Yang Uk, cercetător şi expert în apărare la Institutul Asan pentru Studii Politice din Seul. „Un guvern trebuie să ia în considerare toate poziţiile, inclusiv poziţia Ministerului de Externe, diplomaţia, precum şi consideraţiile economice”, a declarat el. „Dacă Coreea de Sud susţine Ucraina, Rusia poate riposta prin vânzarea de aeronave actualizate în Coreea de Nord sau prin transfer de tehnologie de care are nevoie Coreea de Nord”, a notat el.
Coreea de Sud a beneficiat de graba Europei de a se reînarma, semnând un acord masiv de arme de 5,8 miliarde de dolari cu Polonia anul trecut pentru sute de lansatoare de rachete Chunmoo, tancuri K2, obuziere autopropulsate K9 şi aeronave de luptă FA-50.
Kim a spus că Polonia va avea nevoie de permisiunea ulterioară a Coreei de Sud pentru a oferi oricare dintre aceste noi arme Ucrainei. Oficiali DAPA au subliniat anterior că aceste vânzări sunt pentru dezvoltarea apărării Poloniei, şi nu să ajute Ucraina.
Sensibilitatea Coreei de Sud faţă de această problemă a fost evidenţiată de o tranzacţie pentru a vinde obuze de artilerie de 155 mm Statelor Unite. Oficiali din Washington au spus că vor să trimită muniţia în Ucraina, dar Coreea de Sud insistă că Statele Unite trebuie să fie utilizatorul final. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării sud-coreean a declarat că negocierile pentru această tranzacţie sunt în desfăşurare.
ISW: Rusia nu are capacitatea de a exploata capturarea tactică a Bahmut pentru a genera efecte operaționale
ACTUALIZARE 10:24 Rusia „nu are capacitatea de a exploata capturarea tactică a Bahmut pentru a genera efecte operaționale", susțin analiștii de la Institutul pentru Studiul Războiului în evaluarea de miercuri.
Potrivit ISW, este posibil ca forțelor rusești să le lipsească și „forțele mecanizate necesare pentru a avansa dincolo de Bahmut”, adăugând că „detașamentele tactice de asalt" folosite în lupta pentru Bahmut sunt probabil „incapabile să ducă un război de manevră".
ISW a menționat că numărul tot mai mare de pierderi în rândul trupelor ruse, precum și „deconcentrarea structurii forțelor rusești către mici detașamente de asalt", ar putea împiedica înaintarea forțelor rusești în cazul în care acestea ar captura Bahmut.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Rusia s-a blocat în Ucraina la fel cum s-a întâmplat în Cecenia sau în Afganistan, consideră ministrul polonez al Apărării
ACTUALIZARE 10:18 Ministerul Apărării de la Varşovia consideră că Rusia s-a blocat în Ucraina la fel cum s-a întâmplat în Cecenia sau în Afganistan, astfel că acest război ar mai putea dura luni de zile, transmite RBC.
Într-un interviu pentru LA RAZÓN, ministrul polonez al apărării, Mariusz Błaszczak, a calificat ca fiind dificilă întrebarea referitoare la momentul încheierii războiului din Ucraina. „Aceasta este o întrebare dificilă… Pornind de la amploarea forțelor și a mijloacelor și de la modul în care se desfășoară acum ostilitățile în Ucraina, mă tem că nu vorbim de săptămâni, ci de luni. Rusia este blocată în Ucraina – aşa cum a fost înainte în Cecenia și în Afganistan Retragerea din război acum ar însemna recunoaşterea greșelii de către Kremlin și nevoia de a face față consecințelor acestui atac barbar” – consideră Błaszczak.
Ministrul polonez al apărării a subliniat că asistența militară acordată Ucrainei și presiunea economică asupra Federației Ruse sunt cele mai eficiente forme de contracarare a acţiunilor invadatorilor. „Nu trebuie să ne simțim obosiți în a sprijini Ucraina, această națiune luptă și pentru libertatea noastră, pentru libertatea și valorile Europei”, a adăugat demnitarul polonez.
Grupul paramilitar rus Wagner susţine că a ocupat „toată partea de est” a oraşului Bahmut
ACTUALIZARE 10:10 Şeful grupului paramilitar rus Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat miercuri că trupele sale au ocupat „toată partea de est” a oraşul Bahmut, epicentrul luptelor în estul Ucrainei, relatează AFP.
„Unităţile Wagner au ocupat toată partea de est a Bahmutului, tot ce se află la est de râul Bahmutka”, a spus Evgheni Prigojin, într-un mesaj audio publicat de serviciul său de presă. În ultimele zile, presiunea a sporit considerabil asupra forţelor ucrainene care apără oraşul Bahmut şi care se confruntă cu progrese ale trupelor ruse şi cu ameninţarea unei încercuiri, scrie Agerpres.
În cel mai nou raport al său, publicat marţi, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un grup american de experţi, a precizat că trupele Kremlinului au capturat „cel mai probabil” partea de est a oraşului după o „retragere controlată” a forţelor ucrainene din această zonă.
Într-un interviu pentru CNN, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat asigurări totuşi că trupele sale sunt hotărâte să păstreze oraşul. După Bahmut, ruşii „ar putea merge mai departe. Ar putea ajunge la Kramatorsk, ar putea ajunge la Sloviansk”, ar avea „cale liberă spre alte oraşe din Ucraina”, a declarat el.
Chiar dacă valoarea strategică a Bahmutului este contestată, oraşul a câştigat o importanţă simbolică şi tactică, date fiind pierderile grele suferite de cele două tabere. Este ce mai lungă şi cea mai sângeroasă bătălie de la declanşarea ofensivei ruse în februarie 2022.
Ursula von der Leyen: UE nu va accepta niciodată ca Rusia să-i amenințe securitatea
ACTUALIZARE 08:20 Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a avertizat că Europa nu va accepta niciodată ca Rusia să îi ameninţe securitatea, într-un discurs în faţa Parlamentului canadian vizând consolidarea sprijinului pentru Ucraina, transmite miercuri AFP, citată de Agerpres.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Nu vom accepta niciodată ca o putere militară cu vise de imperiu să îşi treacă tancurile peste o frontieră internaţională”, a declarat Ursula von der Leyen. Uniunea Europeană „nu va accepta niciodată această ameninţare la adresa securităţii europene şi a însăşi temeliei comunităţii noastre internaţionale”, a adăugat ea.
Preşedinta Comisiei Europene a solicitat „sprijin militar şi economic neclintit” pentru Ucraina, îndemnând în acelaşi timp Rusia „să plătească pentru crima sa de agresiune”, după ce a propus, în noiembrie, instituirea unui tribunal special.
În ajunul Zilei Internaţionale a Drepturilor Femeii, Ursula von der Leyen le-a salutat şi pe femeile ucrainene angajate în luptă, cărora li s-a interzis să lupte înainte de război, dar „nu le-a păsat şi au început să se înroleze în armată”.„Nu este doar un război în Ucraina. Este, de asemenea, un război împotriva drepturilor omului şi este un război împotriva drepturilor femeilor”, a spus ea în aplauzele parlamentarilor canadieni, invocând acuzaţiile ONU, potrivit cărora „Rusia foloseşte violurile şi violenţa sexuală ca parte a strategiei sale militare în Ucraina”. Ucrainencele „contra-atacă”, a adăugat preşedinta Comisiei Europene.
Anterior, în timpul unei vizite la o bază militară, Ursula von der Leyen şi prim-ministrul canadian Justin Trudeau s-au angajat să livreze generatoare Ucrainei, care se confruntă cu întreruperi serioase de curent din cauza atacurilor repetate asupra reţelei electrice.
Premierul Justin Trudeau a anunţat prelungirea până în octombrie a misiunii de instruire de către Canada a inginerilor militari ucraineni în Polonia, care urma să se încheie în curând, precum şi desfăşurarea de formatori medicali.
După vizita sa în Canada, Ursula von der Leyen urmează să se deplaseze în Statele Unite, unde va fi primită vineri de preşedintele Joe Biden.
Rusia: Rapoartele media despre atacurile Nord Stream sunt un efort coordonat de a distrage atenția
ACTUALIZARE 08:15 Rapoartele din mass-media despre atacurile la conductele Nord Stream sunt un efort coordonat de a distrage atenția, iar Kremlinul este perplex privind modul în care oficialii americani pot presupune orice despre atacuri fără investigație, a transmis miercuri Kremlinul relatează The Guardian.
„Evident, autorii atacului vor să distragă atenția. Evident, aceasta este o umplutură coordonată în mass-media”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, agenției de presă RIA. „Cum pot oficialii americani să asume ceva fără o investigație?”
Peskov a mai spus că țările acționariate Nord Stream ar trebui să insiste asupra unei investigații urgente și transparente. „Încă nu avem voie să participăm la anchetă. Cu doar câteva zile în urmă am primit notițe despre asta de la danezi și suedezi”, a spus Peskov. „Acest lucru nu este doar ciudat. Miroase a o crimă monstruoasă”, a completat el.
Biden și Macron vor continua ajutorul pentru Ucraina și spun că Rusia trebuie să plătească „preţul agresiunii sale”
ACTUALIZARE 08:10 Preşedintele american Joe Biden a discutat telefonic, marţi, cu omologul său francez Emmanuel Macron, despre intenţia comună de a continua să ofere Ucrainei ajutorul de care această ţară are nevoie pentru a se apăra împotriva Rusiei, care i-a invadat teritoriul.
Casa Albă a indicat, într-un comunicat, că cei doi lideri au subliniat, de asemenea, necesitatea ca Rusia să plătească „preţul agresiunii sale”, scrie Agerpres. Preşedintele Biden a fost clar încă de la început că Statele Unite vor fi alături de Ucraina atât timp cât va fi necesar, iar şeful statului francez a reiterat în trecut că pacea va fi posibilă doar dacă Rusia „opreşte agresiunea” asupra Ucrainei, „îşi retrage trupele” şi respectă „suveranitatea teritorială a poporului ucrainean”.
Citește continuarea AICI
Ucraina solicită menținerea deschisă a căilor maritime pentru a putea livra cereale în Africa
ACTUALIZARE 08:00 Ucraina a solicitat marţi eforturi internaţionale pentru a se menţine deschise căile maritime ale Mării Negre folosite pentru a transporta milioane de tone de cereale în ţările africane, informează AFP, citată de Agerpres.
Un oficial ucrainean a declarat la Summitul ţărilor cel mai puţin dezvoltate de la Doha că 2,7 milioane de tone de cereale au fost expediate din noiembrie, când Kievul şi-a lansat programul „Grâne din Ucraina”, în principal destinat celor mai sărace ţări africane.
Ucraina intenţionează să trimită cel puţin încă 60 de nave „în ţările cele mai afectate de foamete şi secetă din Africa şi Asia”, a adăugat Maksim Subh, emisarul special al Ucrainei pentru Orientul Mijlociu şi Africa. Cele mai sărace naţiuni ale lumii plătesc "cel mai mare preţ" pentru invazia Rusiei în Ucraina, a spus el.
Rusia şi Ucraina sunt printre principalii exportatori de cereale. În urma invaziei, Moscova a blocat principalele porturi ucrainene, oprind toate exporturile de cereale, în special către Africa şi Asia. Blocada a provocat parţial o creştere a preţurilor la alimentele de bază în întreaga lume.
Un acord care prevedea asigurarea unui coridor maritim securizat în Marea Neagră pentru transportul cerealelor din trei porturi ucrainene a fost semnat în iulie sub egida ONU şi a Turciei şi a permis exportul a aproximativ 20 de milioane de tone de cereale. Reînnoit la jumătatea lunii noiembrie, el va expira pe 18 martie. „Războiul a agravat criza alimentară în întreaga lume”, a subliniat Maksim Subh la summitul de la Doha.
Guvernele statelor occidentale şi Uniunea Europeană au donat peste 150 de milioane de dolari programului „Grâne din Ucraina”, care urmăreşte în parte să contracareze acuzaţiile Rusiei, conform cărora Ucraina este în mare parte responsabilă pentru criza alimentară internaţională.
Subh a cerut ţărilor membre ONU „să îşi unească eforturile pentru a asigura funcţionarea neîntreruptă a coridorului de cereale al Mării Negre” şi a acuzat Rusia că a lăsat să se înţeleagă că este gata să impună o nouă blocadă.
Conform acordului din iulie, Rusia poate exporta şi îngrăşăminte fără a fi sancţionată, dar Moscova insistă asupra faptului că o parte a acordului nu este respectată.
Editor : C.L.B.
