Violență de nedescris, violuri, copii răpiți, crime. Haiti, un stat neputincios în lupta cu bandele criminale
Haiti a intrat în haos de când președintele Jovenel Moïse a fost asasinat în 2021 și bandele criminale au început să preia controlul. Human Rights Watch spune că țara nu poate proteja cetățenii, informează The Guardian.
Abuzurile în Haiti sunt în creștere, în timp ce statul haitian este aproape inexistent și nu își poate proteja oamenii de brutalitatea bandelor armate, a avertizat Human Rights Watch (HRW) într-un nou raport.
Bandele criminale rivale au pus stăpânire din ce în ce mai mult pe străzile țării, atât de mult încât forțele internaționale de securitate ar putea fi necesare pentru a restabili ordinea, au spus grupurile pentru drepturile omului.
„Nu există poliție sau stat”, spun cetățenii neputincioși în fața violenței și brutalitatății în creștere.
Anchetatorii HRW au documentat 67 de crime recente comise de bande armate în raportul intitulat Living a Nightmare (trăind un coșmar), inclusiv uciderea a 11 copii și a 12 femei. De asemenea, a verificat peste 20 de cazuri de viol, multe dintre ele comise de mai mulți autori pentru a semăna teroarea în rândul populației.
Și UNICEF a anunțat că în jur de 300 de femei și minori au fost răpiți în Haiti de bande criminale în prima jumătate a acestui an, avertizând despre o creștere îngrijorătoare a răpirilor care lasă „cicatrici fizice și psihologice profunde”. Creșterea răpirilor amenință „atât poporul din Haiti, cât și pe cei care au venit să ajute”.
„Este nevoie de acțiuni urgente pentru a aborda nivelurile extreme de violență și teama palpabilă, foamea și sentimentul de abandon cu care mulți haitieni se confruntă astăzi”, a declarat Nathalye Cotrino, cercetător specializat în criză și conflict la HRW.
Haiti a intrat în haos de când președintele Jovenel Moïse a fost asasinat în 2021 și bandele au început să preia controlul țării în războaie sângeroase.
Încălcările îngrozitoare ale drepturilor omului au devenit obișnuite, 4,9 milioane de oameni nu pot obține în mod regulat suficientă hrană pentru a mânca, iar holera a revenit pe fondul conflictului.
Grupurile criminale au ucis cel puțin 2.000 de persoane și au răpit peste 1.000 în prima jumătate a anului 2023, potrivit ONU.
Explozia de violență este condusă de aproximativ 150 de bande care se luptă pentru controlul capitalei, Port-au-Prince.
Răspunsul guvernului la conflict a fost „slab până la inexistent”, a spus HRW, în parte pentru că poliția și guvernul au afilieri cu criminalii, care primesc un flux constant de arme și muniții din Florida.
„Pe baza informațiilor disponibile, nu au existat urmăriri penale sau condamnări ale celor responsabili de crime, răpiri și violență sexuală sau ale susținătorilor acestora, de la începutul anului 2023”, a spus HRW în raport.
Organismul pentru drepturile omului a verificat relatări despre crime înfiorătoare în interviurile sale, utilizarea violenței sexuale ca armă și practica dezmembrării cadavrelor cu macete și incendierea cadavrelor pentru a intimida rivalii.
Majoritatea bandelor criminale sunt afiliate la G-Pèp sau G9
„Ne violează pentru că dețin controlul, pentru că au arme, pentru că nu este nimeni care să ne apere. Nu există poliție sau stat”, a declarat un supraviețuitor al violenței sexuale în mahalaua Cité Soleil din arondismentul Port-au-Prince.
Majoritatea bandelor sunt afiliate fie la federația G-Pèp, fie la alianța rivală G9. O escaladare recentă a G9, condusă de notoriul lord războinic „Barbecue”, în fortăreața G-Pep din Brooklyn, în Cité Soleil, a făcut ca violența să se aprindă.
Rivalii au cerut un armistițiu la sfârșitul lunii iunie, dar încetarea focului este superficială și cele două grupuri continuă să abuzeze de populațiile locale.
Incapacitatea poliției de a riposta înseamnă că un număr tot mai mare de haitiani apelează la grupuri de justițiari pentru protecție. Vigilanții, cooperând uneori cu poliția, au ucis peste 200 de membri suspectați de infracțiuni până în iunie, a spus HRW.
Raportul de 97 de pagini vine cu câteva zile înainte ca secretarul general al ONU, António Guterres, să propună un plan de desfășurare a forțelor internaționale de menținere a păcii în Haiti.
Ariel Henry, care a devenit lider interimar după asasinarea lui Moïse, a cerut asistență de la ONU în octombrie anul trecut pentru a restabili ordinea. Guvernul Henry nu a reușit să organizeze alegeri și acum nu are nici măcar un singur oficial ales în funcție.
Kenya a propus să conducă un grup de lucru la începutul acestei luni, cu sprijinul SUA și al Canadei, deși grupurile societății civile și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația poliției în privința drepturilor omului în țara din Africa de Est.
Aproape toți reprezentanții societății civile intervievați de HRW au spus că situația este atât de gravă încât forțele internaționale sunt acum necesare pentru a respinge bandele.
Editor : M.I.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News