Viktor Orban mută centrul de putere al țării. Unii maghiari sunt deranjați și chiar deciși să se mute
De câțiva ani, premierul ungar Viktor Orban este criticat periodic de Uniunea Europeană pentru slăbirea sistemului judiciar independent și atacarea libertății presei. În dorinţa sa de a prelua și mai mult controlul, Orban transformă acum capitala țării, Budapesta. Mai multe ministere sunt mutate în popularul Cartier al Castelului, lucru care a provocat nemulţumirea istoricilor, arhitecților și locuitorilor. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
În Cartierul Castelului din Budapesta se desfășoară lucrări majore de construcție - în curând, ministerele Ungariei vor fi relocate în palatele construite conform modelelor istorice. Premierul Orban vrea ca districtul să devină noul centru de putere al țării, așa că și-a mutat deja reședința oficială aici.
Marta Nassali, primarul districtului, este îngrozită. Politicianul de opoziție nu poate decât să privească în timp ce guvernul expropriază terenurile deținute de municipalitate.
„E un mesaj social periculos. Nu vreau să ne întoarcem la modul în care se făceau lucrurile în 1944 - inclusiv din punct de vedere arhitectural. Aceasta a fost o decizie dictatorială, arbitrară, a guvernului, o decizie care contravine intereselor societății”, spune Marta Naszalyi, primarul districtului.
Mulți îi împărtășesc îngrijorările. Locuitori precum Tamas Wagner cu greu mai recunosc orașul.
- Buna ziua, doamnă primar! Ce vă aduce aici?
- Am vrut să văd noile clădiri din jurul castelului…
- Mă tem că nu putem face nimic ca să oprim asta…
Tamas Wagner locuiește aici de 26 de ani. Se teme că, în curând, el și vecinii lui nu vor mai putea să locuiască în Cartierul Castelului. Tamas crede că planurile guvernului vin cu un preț pentru Ungaria, în multe feluri.
„Inițial spuneau că va costa 75 de milioane de euro. Acum au cheltuit deja 155 de milioane - și nu au ajuns nici la jumătate cu lucrările”, arată Tamas Wagner.
Clădirea Parlamentului Ungariei se află pe cealaltă parte a fluviului Dunărea. Astăzi, Piața Kossuth arată exact la fel ca în martie 1944, plină iar de statui și monumente din epoca lui Mikloș Horthy, liderul țării pe aproape întreaga durată a celui de Al Doilea Război Mondial. Guvernul lui Orban a reinstalat chiar și Monumentul Martirilor Naționali - care fusese înlăturat după război.
Istoricul Kristian Ungvari trece în revistă materialul de arhivă și imagini din 2019, când monumentul reconstruit a fost inaugurat, cu o retorică destul de aprinsă, de către președintele Parlamentului - László Kövér.
„Suntem catalogați ca antieuropeni, xenofobi, islamofobi și homofobi doar pentru că ne prețuim tradițiile. Ungaria poate câștiga această luptă doar dacă dușmanii noștri înțeleg că banii lor din străinătate, lipsa lor de evlavie și atitudinea trădătoare nu vor mai guverna niciodată Ungaria!”, spunea atunci Laszlo Köver, președintele Parlamentului.
„Ei spun că actuala opoziție politică este ca o bandă de teroriști și trădători. Confuză definiție, pentru că astfel de partide se află astăzi la guvernare în întreaga Europă. De ce Ungaria mai este membră a Uniunii Europene, dacă guvernul său pledează pentru valori contrare celor pe care le reprezintă Uniunea?” - se întreabă istoricul Krisztian Ungvary.
Istoricul nu poate înțelege nostalgia lui Orban pentru anii ‘40. El spune că Miklos Horthy reprezintă un capitol întunecat din istoria țării.
„Sute de mii de oameni au fost deportați din Ungaria și trimiși la moarte. 1944 a fost un an de rău augur!”, arată istoricul.
Așa crede și Tamas Wagner, care se întâlnește cu vecinul său, Janos Marti.
- Am auzit că te muți? De ce?
- În zilele noastre pur și simplu nu știi ce se poate întâmpla. Țara este stoarsă. Știi, soția mea este evreică. Dacă pe vremuri evreii ar fi știut DE CE urcă în trenuri, ar fi refuzat. Soția mea nu vrea să mai vadă așa ceva, spune Janos Marti.
Janos Marti a decis să plece din Budapesta - și poate chiar din Ungaria. La fel ca alte sute de mii de cetățeni unguri, care nu au mai suportat să vadă transformarea politică a țării lor din ultimii ani.
ȘTIRE CORECTATĂ. Acest reportaj preluat de la Deutsche Welle a fost difuzat în data de 26 februarie 2021. Între timp, postul german de televiziune a făcut pe site-ul emisiunii următoarea precizare: „Referirile istorice din acest material au fost trezit îngrijorare în rândul unora dintre telespectatori. Am dori să spunem clar: Germania nazistă este responsabilă pentru deportarea forțată și uciderea a sute de mii de evrei din Ungaria. Ne cerem scuze dacă materialul a lăsat o impresie diferită și a părut părtinitor”.
Ținând cont de aceste precizări, am schimbat titlul inițial al materialului și am eliminat două subtitluri, care făceau referire la epoca Horthy și erau opiniile unor persoane intervievate de postul german de televiziune.
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
