Un reporter ucrainean s-a aventurat printre ruinele Reactorului Nr. 4 de la Cernobîl, locul cu cea mai mare radioactivitate din centrala atomică.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
În prezent, Reactorul Nr. 4, de la care a pornit în 1986 dezastrul de la Cernobîl, se află închis într-un uriaș sarcofag sub formă de cupolă, unul dintre cele mai ambițioase proiecte din istoria ingineriei civile.
Corespondetul Radio Europa Liberă din Ucraina, Evgheni Solonyna, a realizat un reportaj video din interiorul sarcofagului, unde se află rămășițele contaminate radioactiv.
Reportajul debutează cu prezentarea „holului de aur”, tronsonul care face legătura între cele două reactoare funcționale ale centralei de la Cernobîl și care a fost principala arteră de comunicații internă în tragedia din aprilie 1986.
„Acum suntem în centrul sarcofagului. Este o zonă relativ sigură”, spune în videoreportaj Evgheni Solonyna, îmbrăcat într-un costum alb anti-radiații, în timp ce, mergând spre capătul „holului de aur”, se pregătește să coboare în subsolul Reactorului Nr. 4.
După o serie de holuri slab luminate, jurnalistul este condus de un angajat al centralei spre sala de turbine a Reactorului Nr.4, unde a avut loc explozia.
„Nivelul de radiație este mare aici. Nu poți sta pentru mult timp”, explică Solonyna.
Lapte radioactiv
Urmările accidentului nuclear de la Cernobîl îşi fac simţită prezenţa şi astăzi în satele din Ucraina, la peste 30 de ani de la explozia de la centrala atomoelectrică.
Laptele din mai multe zone ale ţării prezintă niveluri de radioactivitate care depăşesc şi de cinci ori limitele de siguranţă, se arată în concluziile cercetării
Oamenii de ştiinţă au prelevat în acest an mostre de lapte de vacă din ferme particulare şi din gospodării din regiunea Rivne, aflată la circa 200 de kilometri de zona în care a avut loc explozia de la Cernobîl. Ei au descoperit că în şase dintre cele paisprezece mostre de lapte prelevate din diverse zone incluse în studiu nivelurile de cesiu radioactiv depăşeau limita de siguranţă din Ucraina pentru adulţi, de 100 de becquerel pe litru (bq/l). De asemenea, în opt mostre nivelurile de cesiu radioactiv depăşeau limita de siguranţă pentru copii, de 40 bq/l.
Cel mai ridicat nivel a fost de circa 500 bq/l - de cinci ori peste limita pentru adulţi şi de peste douăsprezece ori peste limita de siguranţă pentru copii.
Studiul a fost efectuat de specialişti de la Universitatea din Exeter, Marea Britanie, şi de la Institutul de radiologie agricolă din Ucraina.
„Multe persoane din zona pe care am studiat-o cresc vaci pentru lapte, iar copiii sunt principalii consumatori ai acelui lapte. Cu toate că nivelul de contaminare la nivelul solului din zonele studiate nu este extrem de ridicat, cesiul radioactiv continuă să se acumuleze în lapte şi alte produse alimentare, astfel că locuitorii din aceste sate sunt expuşi în mod cronic la radioactivitatea care prezintă riscuri pentru sănătate la nivelul aproape oricărui sistem din corp - în special în rândul copiilor'', a preciza Iryna Labunska din cadrul Universităţii Exeter.
În vederea reducerii nivelului de expunere la radiaţii, oamenii de ştiinţă susţin că în beneficiul celor 8.300 de locuitori din cele şase sate în care au fost înregistrate cele mai ridicate niveluri de contaminare pot fi adoptate măsuri simple, la un cost de mai puţin de 10 euro de persoană pe an. Printre aceste măsuri se numără administrarea de ferrocin în rândul efectivelor de bovine, fertilizarea cu minerale a culturilor de cartofi şi hrănirea porcilor cu nutreţ necontaminat.
Experţii au avertizat că în cazul în care nu vor fi luate măsuri, nivelurile de contaminare a laptelui vor continua să depăşească limita de siguranţă 100 bq/l în mai multe zone din Ucraina până cel puţin în anul 2040. În lipsa unor contramăsuri adecvate, ceea ce poate părea un eveniment pur istoric va rămâne o realitate zilnică pentru comunităţile cele mai afectate", a mai spus cercetătoarea.
