Preşedintele Donald Trump intenţionează să-i pună în „oraşe de corturi” şi să-i oprească cu peste 5.000 de militari - a căror trimitere la frontieră a fost anunţată de armată - pe migranţii din caravana din America Centrală ce fug din calea violenţei şi sărăciei din ţările lor şi se îndreaptă către Statele Unite, relatează AFP, citată de News.ro.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
„Dacă ei cer azil, noi îi vom reţine până când le va fi examinat cazul. Îi vom reţine, vom construi oraşe de corturi, vom ridica corturi peste tot, acolo”, a declarat preşedintele american luni seara la Fox News.
„Nu vom construi structuri şi (nu vom) cheltui sute de milioane de dolari, vom pune corturi, ele vor fi foarte bune, iar ei (migranţii) vor trebui să aştepte şi, dacă nu vor obţine azil, vor pleca”, a insistat el.
„Noi, spre deosebire de Obama şi de alţii, îi vom lua pe aceşti oameni, îi vom pune acolo şi vor aştepta. Când oamenii vor vedea ceea ce se întâmplă, vom avea mai puţine persoane care să vină”, a adăugat Trump.
Operațiunea „Patriot credincios”
Acest anunţ a fost făcut după cel al armatei americane, care punea în aplicare proiectul în domeniul securităţii al preşedintelui cu privire la migranţi din Honduras.
„Până la sfârşitul săptămânii, vom desfăşura peste 5.200 de militari la frontiera de sud-vest”, care se vor alătura celor 2.100 de membri ai Gărzii Naţionale deja mobilizaţi, a anunţat într-o conferinţă de presă generalul Terrence O'Shaughnessy.
„Acesta este doar începutul acestei operaţiuni”, a adăugat comandantul zonei militare nord-americane, confirmând un număr mult mai mare decât cel de 800, evocat săptămâna trecută.
Această operaţiune - intitulată „Patriot credincios” - urmează să permită o consolidare a posturilor de frontieră în Texas şi California şi să ofere un ajutor logistic agenţilor sin cadrul serviciului vamal şi protecţiei frontierelor (CBP) în alte zone mai puţin protejate.
„Securitatea la frontiere este un caz de securitate naţională, iar armata americană va îmbunătăţi capacităţile CBP de a consolida frontiera”, a dat asigurări O'Shaughnessy.
„Nu vom permite unui grup larg să intre în Statele Unite în mod periculos şi ilegal”, a dat asigurări, la rândul său, Kevin McAleenan, directorul CBP.
„În acest moment, zeci de mii de migranţi aflaţi între frontiere între Guatemala şi Statele Unite se îndreaptă către noi”, a declarat el, estimând mărimea principalelor două grupuri la 3.500 şi, respectiv, 3.000 de persoane.
Preşedintele american a repetat, în ultimele săptămâni, că trupe suplimentare sunt necesare la frontiera americano-mexicană - servindu-se de această caravană pentru a-şi apăra politica antiimigraţie în perspectiva alegerilor legislatove de la 6 noiembrie, care ar putea fi favorabile opozanţilor săi democraţi.
„Numeroşi membri ai unor ganguri şi persoane foarte rele s-au amestecat în caravana care se îndreaptă către frontiera din sud”, a scris pe Twitter preşedintele american luni dimineaţa, reiterându-şi afirmaţii nedovedite pe care le-a făcut săptămâna trecută.
O „invazie”
„Aceasta este o invazie a ţării noastre, iar armata noastră văaşteaptă”, a ameninţat miliardarul american, care urmează să susţină 11 mitinguri de campanie până la scrutin, potrivit unei surse la curent cu planurile preşedintelui.
În aprilie, în faţa înaintării altei caravane de migranţi, comandantul suprem a ordonat să se trimită maximum 4.000 de membri ai Gărzii Naţionale. Aproximativ 2.100 au fost desfăşuraţi.
ACLU, puternica organizaţie de apărare a libertăţilor civice, a denunţat voinţa lui Trump de a „forţa armata să-i promoveze programul antiimigraţie şi de disensiune”.
„Trimiterea unor forţe militare la frontiera de sud este o enormă irosire de bani ai contribuabililor şi o acţiune care va teroriza şi militariza comunităţile care trăiesc la frontieră”, a declarat Shaw Drake, un consilier ACLU la El Paso, în Texas.
Autorităţile mexicane au anunţat că au primit 1.743 de cereri de azil de la intrarea caravanei de 7.000 de persoane, majoritatea hondurieni, pe teritoriul mexican. Ea a pormit din Honduras pe 13 octombrie.
Aceste mii de persoane au făcut o pauză, duminică, la Tapanatepec, în statul Oaxaca, şi a plecat din nou luni dimineaţa (ora locală) către Ciudad de Mexico, pentru a se îndrepta apoi către frontieră.
Potrivit ONG-ului Pueblos Sin Fronteras, care călătoreşte împreună cu migranţii, caravana mai număra duminică aproximativ 4.000 de persoane, după ce unele s-au hotărât să se oprească pe drum sau au preferat să se întoarcă în America Centrală.
Mai la sud, la podul de la frontieră, autorităţile mexicane au blocat intrarea a mii de hondurieni din Guatemala.
Mexicul a desfăşurat poliţişti antirevoltă, iar marina a împiedicat migranţi să traverseze fluviul Suchiate - aşa cum au făcut cei din caravana aflată în drum către Statele Unite.
Un bărbat din Hondura a murit, duminică, după ce a fost atins de un proiectil, în timp ce migranţi încercu să forţeze trecerea.
