Parlamentul ucrainean a aprobat Legea Marţială
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a semnat luni decretul privind instituirea stării excepţionale pe teritoriul Ucrainei pe o perioadă de 60 de zile, în urma sechestrării duminică a trei nave ale Forţelor maritime ucrainene de către gărzile de coastă ruse în Marea Neagră, în apropiere de strâmtoarea Kerci, trasmit Reuters, EFE, dpa şi Canalului tv 112.ua, citate de Agerpres. Între timp, pe rețelele de socializare apar tot mai multe filmări cu tehnică militară care se îndreaptă din Odesa (sud) spre estul Ucrainei.
UPDATE 21.40. Parlamentul ucrainean a aprobat Legea Marţială, pentru 30 de zile.
Există bănuială că în virtutea alegerilor care se apropie, actualul preşedinte al Ucrainei ar avea nevoie de această Lege Marţială.
Rada Supremă a aprobat introducerea legii marțiale pe o durată de 30 de zile în zona limitrofă Mării Azov și a regiunilor de la granița cu Rusia. Totodată, Rada a aprobat data alegerilor prezindențiale pe 31 martie 2019.
Inițial, președintele Petro Poroșenko a propus introducerea legii marțiale pentru 60 de zile, dar a reformulat propunerea, la numai 30 de zile pentru ca legea marțială să nu afecteze desfășurarea alegerilor prezidențiale din 2019.
Pe durata Legii Marţiale, autorităţile pot restricţiona adunările publice şi pot reglementa asupra mass-media.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Decretul prezidenţial, care nu implică neapărat mobilizarea trupelor, mai trebuie să fie aprobat de Rada Supremă (parlamentul unicameral) de la Kiev.
Prin decretul său, preşedintele ucrainean a promulgat de fapt decizia adoptată duminică seara de către Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei (SNBO), conform serviciului de presă al preşedinţiei ucrainene.
Dacă va fi aprobată, starea de urgenţă ar urma să intre în vigoare de luni (26 noiembrie) și să dureze până în data de 25 ianuarie 2019, deşi aceasta ar putea fi ridicată oricând, după cum explică SNBO.
O înregistrare video publicată pe contul de Twitter al platformei turce de analiză militară Diplomatik Strateji arată un convoi militar care transportă spre estul Ucrainei sisteme de rachete. Din câte se observă în filmare, cel mai probabil sunt rachete S-300.
Potrivit Diplomatik Strateji, convoiul s-ar îndrepta spre Donețk, aflat sub controlul separatiștilor. Este însă puțin probabil ca destinația să fie această zonă de conflict, ci mai degrabă bastionul de maximă importanță strategică și economică al forțelor guvernamentale de la țărmul Mării Azov: portul Mariupol, situat în regiunea Donețk.
Reuniune extraordinară la Bruxelles
Secretarul general al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a convocat o „reuniune extraordinară" cu Ucraina luni după-amiază, la Bruxelles, după ce Rusia a sechestrat nave ucrainene în strâmtoarea Kerci, informează AFP, citată de Agerpres.
„La cererea preşedintelui (ucrainean Petro) Poroşenko, secretarul general a acceptat să convoace o reuniune extraordinară a Comisiei NATO-Ucraina la nivel de ambasadori, în această după-amiază la Bruxelles, pentru a examina situaţia actuală", a anunţat NATO într-un comunicat.
De asemenea, Consiliul de Securitate al ONU va avea luni o reuniune de urgenţă, la cererea ambelor ţări implicate.
Forţele navale ucrainene au anunţat duminică seara că Rusia a deschis focul asupra unui grup de nave ucrainene în Marea Neagră. Navele, arestate de armata rusă, încercau să treacă prin strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Marea Azov, unde se afla destinaţia lor finală, portul Mariupol.
Incidentul armat a avut loc după ce trecerea convoiului ucrainean a fost blocată iniţial de un cargou rus plasat sub podul dintre Crimeea şi Rusia, peste strâmtoarea Kerci.
Rusia a confirmat arestarea a trei nave militare ucrainene şi utilizarea forţei în strâmtoarea Kerci, dar a precizat că a recurs la măsură pentru a obliga navele ucrainene să se oprească, după ce acestea intraseră ilegal în apele teritoriale ruse.
Acest incident, soldat cu răniţi în rândul ucrainenilor - şase, dintre care doi grav, potrivit Kievului, şi trei, potrivit Moscovei - a suscitat temeri cu privire la o escaladare militară între cele două foste republici sovietice, ale căror relaţii traversează o criză profundă, din 2014 până în prezent.
CITIȚI ȘI:
Acordul care ține legate, ca armă de șantaj, Rusia și Ucraina în criza din strâmtoarea Kerci
Rusia vs. Ucraina. Care este „trofeul” Kievului pe care Moscova îl vânează lângă Marea Neagră
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
