Venezuela se pregătește de invazie. Maduro mobilizează armata și anunță anexarea unui teritoriu cât Grecia de la țara vecină

Conflictul dintre Venezuela și țara vecină, Guyana, escaladează. Printr-o lege anunțată marți, Venezuela va crea o nouă provincie sau stat în Essequibo, teritoriul aflat în litigiu. Președintele Nicolas Maduro a mobilizat armata și este pregătit pentru o invaziei a țării vecine, scrie El Pais.

La două zile după referendumul privind Essequibo, un teritoriu disputat între Venezuela și Guyana, guvernul lui Nicolas Maduro încearcă să pună în aplicare ceea ce a fost aprobat duminică într-un vot care a înregistrat o prezență slabă, dar pe care Maduro l-a salutat drept o victorie la care ar fi participat 10,4 milioane de alegători.

Într-o apariție televizată marți, Maduro a prezentat o nouă hartă oficială a Venezuelei cu Essequibo încorporat, fără delimitarea contestată, în timpul unui Consiliu de Stat în care a anunțat o serie de măsuri și legislația viitoare pentru anexarea de către Caracas a teritoriului și a resurselor acestuia. Anterior, Maduro a trimis un contingent militar la Puerto Barima, la granița cu Venezuelea, aproape de limitele zonei revendicate.

Războiul declarațiilor a început în urmă cu câteva săptămâni, când Guyana a ridicat un steag pe un mic deal din Essequibo. În ziua referendumului, Ministerul Comunicațiilor din Venezuela a publicat un videoclip în care indigenii au coborât steagul și au ridicat steagul Venezuelei. Maduro contraatacă acum cu tot ce are la dispoziție. Printr-o lege specială anunțată marți, el va crea o nouă provincie sau stat pe teritoriul respectiv, după ce a numit deja o singură autoritate provizorie: generalul-maior Alexis Rodríguez Cabello, deputat al Partidului Socialist Unit din Venezuela.

„Vrem salvarea pașnică a Guayanei Esequiba”, a spus Maduro. „Guyana Esequiba este a noastră, a fost de facto ocupată de Imperiul Britanic și de moștenitorii săi și au distrus zona”, a adăugat el, referindu-se la acordurile încheiate în timpul președinției lui Hugo Chavez. La acea vreme, Venezuela a oferit petrol țărilor Caricom în schimbul sprijinului diplomatic pentru revoluția sa bolivariană. Cu toate acestea, în disputa istorică asupra Essequibo, acele țări au susținut în mod tradițional Guyana.

Guyana, singura țară vorbitoare de limbă engleză din America de Sud, susține că acordul inițial este legal și are caracter obligatoriu și a cerut în 2018 Curții Internaționale de Justiție să se pronunțe în acest sens, însă o decizie încă se lasă așteptată.

Maduro a ordonat companiei petroliere de stat să întocmească o hartă a explorării și exploatării resurselor din Essequibo și a ordonat Adunării Naționale să elaboreze o lege care interzice delimitarea concesiunilor petroliere acordate de Guyana în marea teritorială.

Compania americană Exxon Mobile are o platformă maritimă în zonă. „Dăm trei luni companiilor care exploatează resurse acolo fără permisiunea Venezuelei pentru a respecta legea”, a spus el. Președintele Venezuelei a cerut, de asemenea, Adunării Naționale să creeze zone de protecție a mediului și parcuri naționale în teritoriu.

Disputa datează din 1777, când Căpitania Generală a Venezuelei a inclus regiunea de 159.500 de kilometri pătrați într-o hartă a țării, în ciuda faptului că teritoriul nu a fost ocupat de Venezuela nici atunci când făcea parte din Imperiul Spaniol sau după independență. În 1899, Guyana Britanică a reușit să stabilească limite în cadrul Tribunalului Arbitral de la Paris într-un proces care a fost descris ca fiind trucat.

Recent, șeful Comandamentului Operațional Strategic al Forțelor Armate Naționale, Domingo Hernández Lárez, a postat imagini pe rețelele sociale cu soldații venezueleni care acordă îngrijire medicală comunităților indigene care trăiesc în zonă. Într-unul dintre mesaje, el a postat fotografii cu camioane cu materiale de construcție.

Guyana și aliații săi

„Suntem foarte îngrijorați de faptul că președintele Maduro și guvernul Venezuelei își pot folosi propriul scenariu intern și politica internă pentru a crea o instabilitate în regiunea noastră, pentru a crea frică și teroare în inimile și mințile vecinilor lor”, a spus președintele Guyanei, Mohamed Irfaan Ali, marți, într-un interviu acordat France 24. Ali a subliniat că ambele țări sunt legate de procesul Curții Internaționale de Justiție, care a dus la Acordul de la Geneva din 1966, prin decizia Secretarului General al Națiunilor Unite, după decenii de negocieri eșuate și în ciuda faptului că Venezuela a insistat că instanța nu are competența de a soluționa diferendul.

„Comunitatea internațională are o mare responsabilitate în a se asigura că pacea prevalează. Multe țări sprijină Guyana într-o rezoluție pașnică care trebuie să iasă din procesul CIJ”, a spus președintele Guyanez. „Colaborăm cu partenerii noștri din Departamentele de Stat și Apărare ale Statelor Unite pentru a ne asigura că Guyana nu este surprinsă și este pregătită, de asemenea, pentru a acționa ca o țară care respectă statul de drept și ordinea internațională”.

Brazilia, care împarte granița cu Venezuela și Guyana, și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la escaladarea disputei teritoriale. Președintele Luiz Inácio Lula da Silva a vorbit atât cu Maduro, cât și cu Ali și a întărit desfășurarea militară la graniță. Ministerul Apărării a mărit contingentul detașamentului Boa Vista din statul Roraima de la 70 la 130 de soldați. Misiunea sa este de a „păzi și proteja teritoriul național”, potrivit unui comunicat al ministerului. După referendumul din Venezuela, Lula a decis să trimită și în jur de 20 de vehicule blindate la tripla frontieră.

„Urmărim situația cu îngrijorare, dar nu cred că se va ajunge la o confruntare armată”, a declarat marți pentru Reuters ambasadorul Gisela Padovan, secretar pentru America Latină și Caraibe al Ministerului brazilian al Afacerilor Externe, adăugând că are încredere în diplomația braziliană și în cea a țărilor vecine.