Un cetăţean german care a fost condamnat la moarte în Belarus a apărut în lacrimi şi implorând guvernul de la Berlin să intervină în cazul său la televiziunea de stat de la Minsk. Bărbatul și-a recunoscut vina într-un complot cu ucrainenii și cere ca autoritățile germane să-l salveze în timpul difuzării în care este încătuşat în interiorul unei celule.
„Domnule Scholz, vă rog, sunt încă în viaţă, nu este încă prea târziu", a spus Rico Krieger făcând apel la cancelarul german, Olaf Scholz.
Autorităţile din Belarus, un stat dictatorial în care tortura şi procesele politizate sunt frecvente, susţin că Krieger, în vârstă de 30 de ani, a călătorit în ţară toamna trecută la ordinele serviciilor de informaţii ucrainene, cu scopul de a comite un atac terorist asupra unei linii de cale ferată, relatează The Guardian, potrivit News.ro.
„Aceasta a fost cea mai mare greşeală a vieţii mele. Îmi recunosc vina, fără niciun dubiu”, a declarat Krieger. Peste sunetul original în limba germană se aude o traducere în limba rusă. În mai multe momente din cele 17 minute ale transmisei de televiziune, bărbatul a izbucnit în plâns.
KGB, aşa cum mai este cunoscut serviciul secret belarus, are un istoric de falsificare a probelor şi de obţinere a mărturisirilor prin tortură, ceea ce pune la îndoială fiabilitatea afirmaţiilor făcute. Nu a fost furnizată nicio dovadă în sprijinul presupuselor infracţiuni ale lui Krieger, notează The Guardian.
Potrivit profilului de pe LinkedIn, Krieger a lucrat anterior pentru Crucea Roşie germană şi ca ofiţer de securitate la ambasada SUA din Berlin. Crucea Roşie germană a confirmat că a lucrat acolo, iar cotidianul Tagesspiegel a citat vineri un fost coleg din cadrul organizaţiei care a declarat că Krieger le-a spus că a fost recrutat pentru a merge în Ucraina. „Am presupus cu toţii că va merge ca medic", a declarat colegul.
Krieger a declarat că a fost motivat să lucreze pentru Ucraina după ce a citit ştiri despre războiul cu Rusia din această ţară, iar şefii săi i-au dat o sarcină de îndeplinit în Belarus înainte de a călători în Ucraina.
„Timpul este împotriva mea”
Emisiunea de la televiziunea din Belarus susţine că acesta a făcut mai multe fotografii ale unor locuri sensibile şi apoi a plasat un rucsac cu explozibil lângă o cale ferată. Detonarea acestuia nu a rănit nicio persoană.
Belarusul este singura ţară europeană care menţine pedeapsa capitală. Sentinţele sunt executate cu un singur glonţ în ceafă, iar rămăşiţele sunt îngropate în secret într-un mormânt nemarcat.
Este posibil ca Belarusul, un aliat apropiat al Rusiei, să spere să-l includă pe Krieger într-un schimb de prizonieri între Rusia şi Occident, care este invocat de câteva luni. Mărturisirea televizată părea să fie menită să pună presiune pe guvernul german. „Timpul este împotriva mea. În orice moment ar putea da sentinţa de executare. În fiecare secundă regret ceea ce am făcut", spune Krieger, adăugând că nu ştie de ce guvernul german nu face mai multe eforturi pentru a interveni în cazul său.
Rusia a încarcerat mai mulţi cetăţeni americani, inclusiv pe corespondentul Wall Street Journal, Evan Gershkovich, iar preşedintele Vladimir Putin a semnalat că este interesat de un acord prin care spionii şi asasinii ruşi încarceraţi în străinătate să fie returnaţi la Moscova în schimbul deţinuţilor occidentali din Rusia. Cu toate acestea, Rusia nu deţine niciun deţinut german de profil înalt, iar Putin a dat de înţeles că ţinta sa principală într-un eventual schimb este Vadim Krasikov, un asasin rus care a împuşcat mortal un exilat cecen într-un parc din Berlin în 2019.
Oficialii germani nu au comentat zvonurile privind schimbul, dar Ministerul german de Externe a declarat anterior că îi oferă asistenţă consulară lui Krieger şi „lucrează intens cu autorităţile belaruse în numele său". Vineri, purtătoarea de cuvânt al guvernului german, Christiane Hoffmann, a declarat că Scholz este la curent cu cazul. „La fel ca întregul guvern, este îngrijorat de aceste evenimente, în special în legătură cu condamnarea la moarte", a declarat ea într-o conferinţă de presă la Berlin.
Editor : C.S.
