Ungaria ar urma să ratifice, luni, aderarea Suediei la NATO. Orban a primit patru avioane Gripen

Data publicării: 26.02.2024 08:44

Orban și Kristersson — Premierul guvernului Suediei la întâlnirea de la Budapesta cu Orban. Foto: Profimedia Images

Parlamentul Ungariei ar urma să aprobe, luni, după luni întregi de tergiversări fără sens, aderarea Suediei la NATO. După votul din legislativul de la Budapesta, Suedia urmează să adere pe deplin la Alianța Nord-Atlantică, la aproape un an distanță de Finlanda.

Aşteptarea a fost lungă pentru Suedia, iar calea presărată cu obstacole. La negocierile dificile cu Turcia, încheiate printr-un vot pozitiv în luna ianuarie, s-a adăugat tergiversarea din partea lui Viktor Orban. Premierul Ungariei, care şi-a dat acordul de principiu cu mult timp în urmă, a cerut, însă, „respect” din partea autorităţilor de la Stockholm, considerate prea critice faţă de politica sa, înainte de a finaliza procesul.

Situaţia s-a deblocat, în cele din urmă, în ultimele săptămâni, vizita de vineri a prim-ministrului suedez, Ulf Kristersson, marcând epilogul unui „proces lung de reconstruire a încrederii”, conform declaraţiilor premierului Orban, dispus în ultima perioadă să provoace haos de dragul haosului.

Pentru a pecetlui această cooperare, cele două ţări au anunţat achiziţionarea de către Ungaria a patru avioane de luptă din Suedia, armata ungară întărindu-şi flotă actuala de 14 avioane Gripen.

Votul din Parlamentul de la Budapesta, programat luni, în jurul orei locale 16:20, promite să nu creeze surprize, având în vedere majoritatea de două treimi deţinută de coaliţia de guvernământ. Opoziţia va vota şi ea favorabil, cu excepţia formaţiunii de extremă dreapta Patria Noastră.

Protocolul de aderare al Suediei la NATO, care necesită unanimitatea celor 31 de membri ai Alianţei Nord-Atlantice, este suspendat din mai 2022. Suedia şi-a anunţat candidatura în urma invaziei rusești în Ucraina, în acelaşi timp cu Finlanda, care a intrat în NATO în aprilie 2023.

În toată această perioadă, Ungaria a invocat diferite pretexte. Unii experţi au văzut în această abordare o strategie de şantaj a lui Orban pentru a obţine concesii din partea UE, precum şi deblocarea a miliarde de euro din fonduri îngheţate în prezent, în timp ce alţii au văzut în această atitudine un semn al apropierii premierului Viktor Orban de dictatorul rus, Vladimir Putin, şi de Erdogan.