Cine își propune să descopere în Turcia urmele moștenirii evreiești - bogate, dar neglijate -, atunci ar trebui să viziteze Izmir. Aici, comunitatea evreiască a fost cândva una vibrantă și cosmopolită, până când discriminarea din secolul trecut i-a forțat pe mulți locuitori să plece. Acum, unii oameni ca Nesim Bencoya se întorc, hotărâți să reînvie comorile ascunse ale Izmirului și mai ales sinagogile sale. Urmăriți un reportaj marca „Focus Europa”, un proiect Digi24 şi Deutsche Welle. Emisiunea e difuzată vinerea la ora 23:30 și în reluare sâmbăta de la ora 19:30.
Suntem în cartierul Kemeralti din orașul turc Izmir. Regiunea are un trecut străvechi, dar antropologul Nesim Bencoya caută urmele strămoșilor săi evrei.
Evreii au venit în Imperiul Otoman din Spania
„În clădirea de acolo funcționa un tribunal pentru evrei, în perioada otomană. Evreii înșiși numeau aceste case Kortejos. Au venit în Imperiul Otoman din Spania”, explică antropologul.
Nesim Bencoya s-a întors în orașul natal în 2010. La fel ca mulți turci evrei, el emigrase în Israel.
În Izmir a colaborat cu o fundație pentru a salva rămășițele arhitecturale ale vieții evreiești de aici - în special sinagogile din oraș. Cele mai multe sunt în fostul cartier evreiesc, acum o zonă destul de săracă.
„Mi-ar plăcea să transform aceste locuri ale vieții evreiești în spații pentru artă și cultură. De asta ar beneficia și cartierul, pentru că ar atrage vizitatori – cei care nu caută doar mărfuri ieftine”, mărturisește Nesim Bencoya.
Șase sinagogi în Izmir
Antropologul ne arată una dintre cele șase sinagogi care au mai rămas. Speranța este ca într-o bună zi să găzduiască expoziții și concerte. Clădirea nu este mai mult decât o ruină, dar datează din perioada bizantină.
„Rămășițele aveau câțiva metri înălțime, cu copaci care creșteau deja pe ele. Acoperișul dispăruse de mult. Priviți aici: numerele rândurilor de bănci erau marcate. Acum mai trebuie doar să aflăm cine a stat în ele”, arată antropologul.
Inițiativa a primit multă susținere, inclusiv din partea Germaniei. Cei mai mulți dintre locuitorii musulmani de aici sprijină și ei proiectul și speră că în zonă vor ajunge mai mulți turiști.
„Turiștii apreciază această istorie mai mult decât noi, locuitorii cartierului. Dar sper că vom putea învăța și noi ceva despre asta”, spune un localnic.
Prejudecăți antisemite la Istanbul: „Evreii conduc lumea”
Dar în Turcia există și antisemiți. Când președintele israelian Isaac Herzog a venit la Istanbul în luna martie, a avut loc o manifestație în fața sinagogii în care s-a rugat. Iar prejudecățile antisemite sunt ușor de întâlnit pe străzile din Istanbul.
„Banii conduc lumea. Și din moment ce evreii au atât de mulți bani, ajung să conducă lumea”, spune un bărbat.
„Noi respectăm religia iudaică, dar evreii nu o respectă pe a noastră”, susține o femeie.
„E clar că ei conduc lumea. E vorba de câteva familii influente care dețin puterea”, este încredințat un al treilea.
Nesim Bencoya a mai auzit astfel de prejudecăți. Ele reprezintă, de fapt, unul dintre motivele pentru care organizează tururi pentru conaționalii săi turci, în fostul cartier evreiesc.
„Cei mai mulți dintre ei văd pentru prima oară interiorul unei sinagogi. Este un prim pas. Data viitoare s-ar putea să participe la unul dintre evenimentele noastre culturale”, spune Nesim Bencoya.
„Clubul”, serialul care a relansat dezbaterea despre Pogromul de la Istanbul
În prezent, există o dezbatere despre discriminarea și violența suferite în trecut de minoritățile non-musulmane. Un catalizator pare să fi fost „Clubul”, un cunoscut serial turcesc. Serialul a prezentat atacurile comise în 1955 împotriva creștinilor și evreilor (evenimente cunoscute și sub numele de Pogromul de la Istanbul - n.r.).
Pe atunci, Bencoya era doar un băiat.
„O mulțime violentă se adunase într-una dintre piețele orașului. Mama m-a luat și s-a refugiat la un vecin. Îmi amintesc că a strigat că oamenii aleargă pe străzi și că s-ar putea să ne atace casele. Când am urmărit episoadele din serial care se refereau la acele evenimente, am retrăit toată frica de atunci”, mărturisește antropologul.
Ca o consecință a hărțuirii și discriminării, mulți evrei au părăsit Turcia. Astăzi, mai sunt aproximativ 20.000 în toată țara și doar 1.000 în Izmir.
„Aici mai sunt doar cei mai în vârstă dintre noi. Au plecat aproape toți cei de peste 30-40 de ani. Iar înmormântările sunt tot mai dese”, spune Avram Navaro, membru al comunității evreiești.
Nesim Bencoya este unul dintre puținii evrei care s-au întors – și vrea să se asigure că va fi păstrată măcar moștenirea culturală a comunității evreiești din Izmir, cândva mândră și înfloritoare.