Conflictul larvar și rivalitatea au fost aproape mereu o caracteristică a relațiilor dintre Israel și vecinul său nordic, Libanul, mai ales de când gruparea pro-iraniană Hezbollah a devenit tot mai influentă la Beirut. De la declanșarea războiului Israel-Hamas în Gaza, de la începutul anului trecut, însă, situația pare că escaladează cu fiecare zi care trece și se îndreaptă tot mai rapid spre o concluzie înfiorătoare pentru o regiune deja consumată de ani de zile de conflicte armate, războaie civile și insurgențe ale fundamentaliștilor.
Israelul și Hezbollah, gruparea libaneză care funcționează ca un interpus al Iranului în regiune, au tot escaladat atacurile peste graniță în ultima perioadă, după luni întregi de lupte de intensitate redusă, scrie CNN.
În aceste condiții de conflict aproape constant, Israelul a amenințat că este pregătit să lanseze un atac la scară largă împotriva vecinului său de la granița de nord.
Ambele părți fac schimb de focuri deja de peste opt luni, iar experții spun că Israelul pare că nu mai poate „să ignore” deschiderea unui nou front și în nord.
Un război deschis între Israel și Liban pare să fie concluzia spre care ne îndreptăm, deși niciuna dintre țări nu pare că-și dorește conflictul, spun analiștii citați de CNN.
Un conflict de generații
Libanul și Israelul se află, oficial, în stare de război de decenii întregi. Israelul a lansat o invazie devastatoare împotriva vecinului său de la nord în 1982, trimițând tancuri peste graniță și ajungând până la capitala Beirut.
Forțele israeliene au ocupat sudul Libanului vreme de 22 de ani, până când forțele de ocupație au fost îndepărtate de Hezbollah, organizația pro-iraniană apărută în urma conflictului cu Israelul.
Hezbollah este gruparea din regiune care are una dintre cele mai puternice forțe paramilitare. Această organizație are ca scop principal confruntarea cu Israelul. Guvernul libanez desemnează Israelul oficial drept „stat dușman”. În marea parte din lumea occidentală, Hezbollah este categorisită drept organizație teroristă.
Deși durează de la fondarea celor două state, conflictul Israel-Liban a cunoscut o activitate tot mai intensă după apariția Hezbollah ca forță politică și paramilitară în Liban.
Cele două țări fac schimburi de focuri sporadice de atunci, iar tensiunile cele mai dure au erupt în 2006, când Israelul a invadat din nou sudul țării vecine. Conflictul a erupt după răpirea de către Hezbollah a doi soldați israelieni.
Peste 1.000 de libanezi au murit în conflictul din 2006, majoritatea civili, pe lângă 49 de civili israelieni și 121 de soldați ai IDF.
Doi ani mai târziu, Hezbollah a returnat rămășițele soldaților răpiți în schimbul unor prizonieri libanezi și palestinieni deținuți în închisori israeliene, dar și a rămășițelor unor militanți islamiști.
Din 2006 și până acum, capacitățile militare ale grupării libaneze au crescut semnificativ. La acea vreme, teroriștii Hezbollah se bazau doar pe rachete de tip sovietic Katiușa. Astăzi, liderul grupării, Hassan Nasrallah, susține că organizația are peste 100.000 de luptători și rezerviști activi. În plus, se crede că ei dețin în jur de 150.000 de rachete, un număr despre care se spune că ar putea să copleșească apărările israeliene, în cazul unui război deschis.
Ultimele ostilități între Israel și organzația pro-iraniană au început după atacul sângeros al Hamas împotriva Israelului, în octombrie anul trecut.
O intensificare graduală
Conflictul dintre Israel și Hezbollah a început să se intensifice gradual din 7 octombrie, spune Heiko Wimmen, director pentru regiunile Irak, Siria și Liban la International Crisis Group, un think-tank din Bruxelles. „E vorba de o escaladare în slow-motion”, spune el.
Ambele părți se apropie, însă, tot mai mult de război în condițiile în care confruntările de la graniță au crescut și în număr dar și în intensitate.
„Vedem în mod clar o escaladare”, spune Wimmen, mai ales în ce privește numărul de decese de ambele părți dar și față de tipurile de armament folosite. Un rezervist israelian a fost ucis în nordul Israelului, săptămâna trecută, după o lovitură Hezbollah, ceea ce ridică numărul deceselor în rândul israelienilor la 19.
De cealaltă parte, Israelul l-a ucis pe comandantul de rang cel mai înalt din rândurile organizației – Talib Sami Abdulla. Moartea lui s-a întâmplat săptămâna trecută, după o lovitură israeliană în sudul Libanului.
IDF susține că acest comandant era responsabil de mai multe atacuri împotriva civililor israelieni. Ca răspuns, Hezbollah a lansat peste 200 de rachete împotriva Israelului, miercuri. Un alt atac similar, dar mai redus în intensitate a fost lansat și joi.
În plus, Israelul și Hezbollah au început să lovească tot mai adânc în interiorul teritoriului inamic. Inițial, luptele se duce într-un perimetru de aproximativ patru kilometri de ambele părți ale graniței.
Atacuri de la graniță dinspre Liban, la mijlocul lui iunie, au provocat incendii serioase în zona nordică a Israelului, pe care guvernul israelian le-a imputat loviturilor cu rachete dinspre Hezbollah. Conform israelienilor, gruparea libaneză a încercat să lanseze un „roi de drone”.
Amal Saad, lector la Cardiff University din Regatul Unit, expert pe Hezbollah, spune că „felul în care escaladează gruparea este diferit față de conflictul anterior”, de până la 8 octombrie.
„În acest punct, comportamentul Hezbollah nu mai e doar de a răspunde la atacurile israeliene și de a descuraja, acum implică transmiterea de mesaje și folosirea unor strategii”, a scris Saad pe Twitter, pe 5 iunie.
Conflictul a devenit „foarte vizibil” și „foarte dificil de ignorat”, a mai spus Wimmen, adăugând și că oficialii israelieni se simt „obligați” să răspundă sau măcar să pară că răspund la atacurile Hezbollah, mai ales în condițiile unei presiuni constante din partea miniștrilor de extremă dreapta din guvernul lui Netanyahu.
Arme noi și arme bizare
Pe 8 iunie, într-o acțiune de escaladare a conflictului, Hezbollah a lansat rachete Falaq-2 împotriva unui sit militar din nordul Israelului, fiind prima dată când gruparea a folosit o astfel de armă.
Falaq-2 o armă de producție iraniană, are o rază mult mai mare și are o încărcătură mai mare decât predecesorul său, Falaq-1, folosit anterior pe scară largă de grupare.
De cealaltă parte, soldații israelieni au folosit o armă cel puțin bizară – un „trebuchet” medieval, aceasta fiind o armă de asediu folosită ultima oară în jurul secolului al XVI-lea și găsită frecvent în armatele medievale europene începând din secolul al XII-lea.
Trebuchet-ul a fost folosit pentru a lansa mingi de foc din Israel spre Liban, cel mai probabil într-o încercare de a incendia tufișurile și de a îi face mai vizibili pe luptătorii Hezbollah.
Televiziunea publică din Israel a informat că folosirea acestei arme a fost o „inițiativă locală” și că nu este „folosită pe scară largă” de forțele israeliene.
Retorică tot mai belicoasă de ambele părți
Retorica de ambele părți este tot mai dură și belicoasă, însă experții spun că în ciuda acestor „vorbe grele”, niciuna dintre părți nu-și dorește, de fapt, războiul la scară largă.
„Oricine crede că ne poate face rău și că noi vom sta, apoi, cu mâinile în sân, face o greșeală mare. Într-un fel asu în altul, vom restaura siguranța în nord”, a spus Benjamin Netanyahu, săptămâna trecută.
De cealaltă parte, Naim Qassem, numărul doi în Hezbollah, a declarat pentru Al Jazeera că gruparea evaluează că amenințarea recentă din partea Israelului „nu e serioasă”.
„În orice caz, noi am decis să nu lărgim lupta și nu vrem un război pe scară largă. Dar dacă războiul ne va fi impus, suntem pregătiți și nu ne vom retrage”, a spus Qassem, adăugând și că Hezbollah își va opri atacurile doar când războiul Israelului din Gaza încetează.
Experții spun că deși ambele părți ar alege să nu pornească războiului, tacticile și acțiunile de escaladare ar putea să ducă la declanșarea „accidentală” a ostilităților la scară mare.
Wimmen spuen că nici Israel, nici Hezbollah nu vor lua o măsură clară și conștientă de deschidere a războiului, dar cu cât devine conflictul mai intens, cu cât fiecare parte atacă mai profund în teritoriul adversarului, cu cât sunt folosite arme din ce în ce mai grele, cu atât crește probabilitatea ca lucrurile să degenereze.
Netanyahu este sub o presiune mare din partea extremiștilor din guvernul său să acționeze la granița cu Libanul, mai ales în condițiile în care atât de mulți israelieni au fost strămutați din regiune.
Peste 53.000 de israelieni au fost forțați să-și părăsească locuințele în nordul țării, conform IDF. În Liban, 94.000 de oameni au fost strămutați, conform autorităților de la Beirut.
„Toate fortărețele Hezbollah trebuie arse și distruse. Război!”, a declarat ministrul securității naționale din Israel, alimentând și mai mult conflictul.
Și liderul opoziției, Yair Lapid, cere escaladarea conflictului – „Nordul arde în flăcări și împreună cu el și descurajarea promisă de Israel. Guvernul nu are niciun plan în Gaza, niciun plan de a-i readuce pe oamenii din nord acasă. E un guvern al abandonului total”, a scris fostul premier israelian pe Twitter.
Editor : Adrian Dumitru
