Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat asigurări miercuri că va continua să lucreze pentru o echipă de comisari cu un număr egal de bărbaţi şi femei, lucru pe care nu l-a realizat până în prezent, şi a deplâns faptul că egalitatea de gen în funcţiile de responsabilitate nu se realizează niciodată în mod natural şi trebuie căutată în mod expres, transmite EFE, preluat de Agerpres.
Von der Leyen, care a obţinut un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene, ceruse în scris guvernelor europene să nominalizeze un bărbat şi o femeie pentru a avea posibilitatea de a forma o echipă de comisari care să respecte paritatea de gen, însă numai Bulgaria a dat curs petiţiei sale, iar restul au trimis în total şaptesprezece bărbaţi şi şapte femei.
„Reprezentăm cetăţenii UE şi jumătate dintre aceştia sunt femei. De-a lungul vieţii mele politice am luptat pentru ca femeile să aibă acces la funcţii de conducere şi de decizie. Şi din experienţă ştiu că, dacă nu o cer, nu o voi primi. Nu vine de la sine”, s-a plâns Von der Leyen la o conferinţă de presă la Bruxelles.
Politiciana germană s-a declarat convinsă că, dacă nu ar fi adresat această cerere specifică statelor membre, elanul de a căuta echilibrul de gen nu s-ar fi creat, iar ţările ar fi nominalizat şi mai puţine femei.
„Este, fără îndoială, un proces complicat, dar care nu îmi schimbă în niciun caz convingerea şi hotărârea”, a insistat Von der Leyen, care a subliniat că, din punctul ei de vedere, criteriul de gen trebuie să aibă aceeaşi pondere precum criteriile privind originea geografică, culoarea politică şi, în principal, experienţa politică la nivel înalt.
Aşa cum stau lucrurile în prezent, dacă politiciana germană alege candidata bulgară în detrimentul omologului ei de sex masculin, 10 ţări ar avea reprezentare feminină în următoarea Comisie Europeană (opt nominalizate, plus Von der Leyen şi Kaja Kallas, în calitate de şefă a diplomaţiei comunitare), faţă de 17 bărbaţi.
Ar fi un pas înapoi comparativ cu echipa anterioară a lui Von der Leyen, care şi-a preluat mandatul în 2019 şi care a început cu 15 bărbaţi şi 12 femei şi a ajuns la 14 bărbaţi şi 13 femei după o demisie la jumătatea mandatului, notează EFE.
„Nu i-am văzut încă pe toţi potenţialii candidaţi. Cu toţi şefii de stat şi de guvern am vorbit despre diferitele nume, despre diferitele posibilităţi şi, bineînţeles, recunosc că le este dificil uneori”, a admis Von der Leyen.
Preşedinta Comisiei Europene a declarat că sunt situaţii în care bărbatul este mai bine pregătit sau în care cea mai bună candidată refuză nominalizarea. „Avem diferiţi factori, dar pentru mine este important să luăm această problemă în serios”, a explicat ea.
Cu toate numele la dispoziţie, Von der Leyen trebuie acum să distribuie toate portofoliile, atât în ceea ce priveşte ierarhia (vicepreşedinţii), cât şi referitor la problemele de care va fi responsabil fiecare comisar, cu domenii precum economia, industria şi apărarea printre ele cele mai dorite de solicitanţi.
Acordarea unor portofolii cu mai mare greutate şi a posturilor de vicepreşedinte candidaţilor de sex feminin poate fi o modalitate de a compensa dezechilibrul numeric de gen, remarcă EFE.
Parlamentul European a invitat-o pe Von der Leyen să se întâlnească pe 11 septembrie cu şefii grupurilor politice şi cu preşedinta instituţiei pentru a le prezenta distribuţia finală a echipei sale, deşi nu este clar dacă o va face publică înainte sau după această întâlnire care se va desfăşura cu uşile închise.
Editor : A.C.
