Zeci de imigranţi senegalezi s-au năpustit asupra poliţiştilor pentru a cere explicaţii despre moartea unui compatriot. Bărbatul a căzut de la etajul trei al clădirii pe care o ocupa ilegal în timpul unui raid al autorităţilor. Poliţia susţine că bărbatul a încercat să fugă, dar cunoscuţii lui denunţă o crimă.
Spiritele s-au încins din nou şi pe insula Kos, din Grecia, unde sute de refugiaţi s-au înghesuit la un birou de înregistrare înfiinţat pe un stadion. Obligaţi să aştepte în spatele unui gard înalt şi câteva ore pentru a fi luaţi în evidenţă, oamenii şi-au pierdut răbdarea şi s-au îmbrâncit unii pe ceilalţi. Mulţi dintre ei au ajuns în insulă chiar noaptea trecută. Sosirea a fost însă mult mai plăcută decât chestiunile birocratice.
„A fost o călătorie foarte dificilă, dar acum sunt fericită. Am uitat de toate piedicile. Sunt căsătorită, nu am copii şi am fugit din Alep. Sper că aici ne va fi mai bine, sper într-un viitor mai bun”, spune un refugiat sirian.
Dar Europa nu este atât de primitoare pe cât şi-au imaginat unii.
„Eram dispus să dau şi 200 de euro pentru o noapte, dar nu am găsit nici măcar un hotel. Stăm pur şi simplu pe străzi, fără să facem un duş, fără nimic. Mă înţelegeţi?”, a spus un imigrant.
„Am scăpat de Statul Islamic în Alep şi Kobani. Am venit aici crezând că o să fie o situaţie mai bună sau că o să se respecte drepturile omului, dar nu am văzut nimic din ce visam”, a adăugat un alt imigrant.
Insula Kos face cu greu faţă mulţimii de imigranţi care vin zilnic dinspre Turcia. Pe cât de mulţi ajung pe ţărmul elen, pe atât de mulţi încă aşteaptă să facă acest drum. Izmir pare un oraş invadat. Refugiaţii nu se mai ascund. Dorm pe străzi, în apropierea portului, în aşteptarea unei veşti bune. Sunt optimişti şi dispuşi să îndure şi să plătescă oricât, de vreme ce ştiu că la un moment dat vor traversa Marea Egee şi vor ajunge în Europa. Reţelele de trafic de persoane prosperă, fără ca autorităţile să le tulbure afacerile.
„Totul depinde de traficanţi. Sunt nişte hoţi, ne cer din ce în ce mai mulţi bani. Am încercat să plecăm spre Grecia de două sau trei ori, dar nu am reuşit”, spune un refugiat sirian.
Premierul turc spune că refugiaţii sunt o povară pentru ţara sa aşa cum sunt şi pentru Grecia.
Ahmet Davutoglu, premierul Turciei: „Am cheltuit în jur de şase miliarde de dolari pentru refugiaţi în ultimii patru ani. În loc să fie ajutată, Turcia este permanent criticată de parcă ar fi responsabilă pentru această criză.”
Paza de coastă turcă are intervenţii în fiecare zi în Marea Egee de unde recuperează refugiaţi ale căror bărci nu rezistă călătoriei şi se scufundă. Aceleaşi misiuni le efectuează zilnic şi marina italiană care gestionează fluxul de imigranţi dinspre Africa. În cea mai recentă operaţiune, 50 de persoane au fost recuperate din apele Mării Mediterane.