Sunt 90 de barăci construite din te miri ce – cartoane, lemn și alte materiale de improvizație – în care de șase luni trăiesc între 300 și 400 de romi și români, majoritatea familii cu copii.
Ca și în alte cazuri, situația romilor din Paris împarte societatea franceză în două tabere: unii sunt deranjați de prezența lor, alții le iau apărarea.
Vecinii au văzut „crescând” cartierul pe zi ce trece și sunt deranjați și de priveliște, și de copiii de 6-10 ani, care, spun ei, nu merg la școală și stau pe stradă. Nici comercianții nu văd cu ochi buni instalarea acestor romi în apropiere. Spun că practică o cerșetorie agresivă și lasă mizerie peste tot. „Oamenii nu vor să mai stea la terasă”, se plânge proprietarul unui restaurant.
„Sunt sute de familii, care au dreptul de a trăi în demnitate. Și România face parte din Europa!”, spune, iritat, un student de la Universitatea din Saint-Denis, care se află în apropierea taberei improvizate. Este sceptic și în ceea ce privește varianta evacuării, pentru că este convins că vor merge și se vor instala în altă parte.
Compania franceză a căilor ferate, SNCF, proprietara terenului, a sesizat justiția și încă din septembrie oamenii erau amenințați cu evacuarea. Săptămâna aceasta, primăria a ordonat expulzarea imediată, în plină iarnă.
„Sunt fără documente, nici locatari, nici proprietari, deci judecătorii i-au considerat lipsiți de drepturi. Dar asta înseamnă să uităm de Convenția europeană a drepturilor omului”, spune André Feigeles, reprezentant al organizației Rom Paris, care le acordă asistență în demersurile lor administrative.
La îndemnul mai multor asociații, locuitorii acestui cartier improvizat și-au constituit ei înșiși o asociație, în speranța că vor beneficia de un proiect de relocare. Ordinul de expulzare imediată le strică însă planurile, pentru că noile locuințe nu sunt gata.
„Cartierul va fi distrus, va trebui să găsim un alt teren să ne mutăm. Ne vor propune niște camere de hotel, dar numai pentru una-două săptămâni maximum. Avem nevoie de un răgaz de două luni pentru a termina proiectul”, spune Gaspar, un bărbat de 56 de ani, care deja a mai trecut prin cinci evacuări. E de zece ani în Franța, nu a avut de lucru și se simte discriminat.
Luni este prevăzută o manifestație de susținere în fața primăriei arondismentului 18 al capitalei franceze.
