Un student francez și-a convins tatăl să investească la Cluj. Acum, afacerea lor produce componente sofisticate pentru mari companii

În anul 2002, un grup de studenți francezi vin la Cluj în cadrul unui program de schimb de experiență între universități tehnice. La întoarcerea în Franța, unul dintre ei povestește unui coleg despre ce a văzut în România și despre o întreprindere din Cluj cu care colaborase în cadrul proiectului său.

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Prietenul devine curios, pentru că ar vrea să deschidă o afacere de prelucrări mecanice în Europa de Est. Vizitează, la rândul său, zona și mai multe fabrici și apoi își convinge tatăl să investească la Cluj. După o investiție de câteva milioane de euro, dar și grație unei finanțări europene, grupul de antreprenori ajunge să producă la Cluj unele dintre cele mai sofisticate componente pentru marile companii ale lumii.

„Compania noastră face frezare și strunjire CNC, ceea ce înseamnă că un client ne trimite un desen tehnic al unei piese, care poate fi pentru industria militară, telecomunicații, medicală, automotive, aeronautică. Suntem echipați ca să deservim tot felul de industrii și putem face piese de la serii mici, până la mijlocii”, explică Alexandru Honoriu Marc, antreprenor.

Orice greșeală ce ar putea fi făcută de mâna omului este eliminată

Tânărul prezintă unul dintre produse: „Aceasta e o piesă pe care o facem în centrele de prelucrare, ar fi trebuit făcută pe o freză clasică. Pot spune că e aproape imposibil să faci așa ceva pe o freză clasică, care nu are comandă numerică. Preciziile sunt mari, cerințele sunt mari, e imposibil să faci așa ceva”.

El spune că fondurile europene le-au dat ocazia să cumpere aparaturi noi mult mai ușor decât dacă ar fi trebuit să facă investiții din fondurile proprii. 

Antreprenorul explică ce face unul dintre aceste echipamente pe care le-au cumpărat din fonduri europene: „E un strung cu axe, 275 de mii de euro (costă - n.r.), fără echipamente. E practic un strung care include și un al doilea strung. Piesa intră într-un alimentator automat. Se apasă butonul de start și aici iese piesa. Omul trebuie doar să verifice desenul de execuție al piesei”, spune Alexandru Honoriu Marc. Avantajul este că este nevoie de mai puțin spațiu pentru un astfel de echipament și de mai puține utilaje, fizic. În plus, precizia adusă de automatizare este incomparabilă. „Totul se face în utilaj și practic orice greșeală ce ar putea fi făcută de mâna omului este eliminată. Intră materia primă, iese piesă finită”, arată antreprenorul.

Sute de milioane de euro, atrași grație proiectelor europene, au contribuit la schimbarea la față a Clujului, dar și la o viață mai bună pentru cei care locuiesc în această zonă. În România sunt însă și alte exemple de comunități, comune, orașe, muncipii, afaceri, a căror dezvoltare este strâns legată de fondurile europene. Ele contrazic mitul general răspândit că banii europeni sunt greu de accesat.