Un fost ministru polonez de externe spune că România ar putea să ajungă noul lider al Europei de Est în locul Poloniei

Occidentul încearcă să facă front comun împotriva lui Putin, dar eficiența strategiei este amenințată de tensiunile dintre Varșovia și Berlin. Fostul ministru polonez de externe, Radosław Sikorski, a explicat că dacă Polonia nu își reface relația cu UE și Germania, România ar putea să îi ia locul de lider regional, potrivit Financial Times.

Soldații germani care sunt staționați în Polonia fac parte din eforturile NATO de a întări flancul estic și de a ajuta Ucraina să respingă invazia rusească, dar prezența lor pune la încercare o relație germano-poloneză despre care mulți spun că ar fi la cel mai mic nivel de la căderea Zidului Berlinului.

În ciuda neînțelegerilor politice, comandantul celor 300 de soldați germani aflați în misiune în Polonia spune că nivelul de cooperare la nivelul armatelor celor două state este unul foarte bun.

„Există tensiuni politice, dar noi nu le simțim aici”, a spus Colonelul Jörg Sievers. „Chiar, am fost surprins de ajutorul proactiv pe care l-am primit de la polonezi, care au pregătit totul pentru venirea noastră mai repede decât aș fi crezut că e posibil”.

De la nivelul tragic de jos la care au ajuns în momentul invaziei naziste care a declanșat ultimul război mondial și până la apogeul lor, atunci când Germania era în fruntea inițiativei de a integra Polonia și alte foste state comuniste în Uniunea Europeană în 2004, relațiile dintre Varșovia și Berlin sunt cruciale nu doar pentru cele două națiuni, dar și pentru restul continentului.

Relațiile dintre cele două state sunt cu atât mai critice acum când puterile occidentale vor să rămână cât mai unite în fața agresiunii lui Vladimir Putin, a cărui invazie a pus Europa de Est în inima geopoliticii mondiale.

Polonia acuză Germania că vrea să transforme UE în „al Patrulea Reich German”

Dar Berlinul este foarte dezamăgit de guvernul polonez condus de partidul conservator Lege și Justiție (PiS) și de ceea ce germanii interpretează a fi încercarea polonezilor de a se folosi de Germania ca de un sac de box politic înainte de alegerile parlamentare ce vor avea loc în toamnă.

Polonia a condamnat Germania pentru faptul că ar fi livrat armament Ucrainei într-un ritm prea lent și pentru legăturile economice cu Moscova la care nu a vrut să renunțe decât după ce Putin și-a trimis trupele în Ucraina.

Germania, de partea cealaltă, spune că este al treilea cel mai mare furnizor de arme pentru Ucraina și că Polonia importa la rândul ei cărbune din Rusia înainte de război.

În privința controlului exercitat de Germania asupra instituțiilor UE, pe care Polonia îl consideră excesiv, liderul PiS, Jarosław Kaczyński, a acuzat Berlinul că încearcă să remodeleze Uniunea Europeană într-un „al Patrulea Reich German”.

Retorica agresivă a partidului aflat la putere i-a făcut pe oficialii germani să considere că, pentru PiS, „câștigarea alegerilor este mai importantă decât păstrarea unei relații constructive cu Germania”, după cum a spus Jana Puglierin, șefa biroului de la Berlin a Consiliului European pentru Relații Externe.

„Mi-e teamă că România ar putea chiar să ia locul Poloniei”

În timp ce s-a răfuit cu Berlinul, Varșovia a avut un conflict separat cu Bruxellesul în legătură cu fondurile de redresare după perioada de pandemie, în valoare de miliarde de dolari, care au fost înghețate de Comisia Europeană.

Polonia riscă să transforme un moment oportun într-un impediment, potrivit fostului ministru polonez de externe, Radosław Sikorski, care acum este un membru al Parlamentului European.

„Dacă vorbim despre aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, atunci trebuie să înțelegem că asta înseamnă și o mutare și mai pronunțată spre est pentru UE și asta înseamnă că pentru ca UE să fie condusă doar de relația franco-germană nu va fi destul”.

Dacă Polonia vrea să joace un rol de lider în următoarea fază a dezvoltării Europei, trebuie să „refacă relația atât cu Bruxelles, cât și cu Berlin”, a mai spus Sikorski. „Mi-e teamă că dacă nu o va face, atunci România, care este jumătate din noi, ar putea chiar să ia locul Poloniei pentru că nu începe lupte inutile”.

„Dacă eșuăm în centrul și estul Europei, modelul european și stilul de viață european sunt moarte”

În octombrie, Polonia a cerut oficial despăgubiri de 1,3 trilioane de euro pentru pierderile și pagubele pe care le-a suferit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Berlin a refuzat, insistând că problema a fost rezolvată în anii '50 cu guvernul comunist al Poloniei.

Întrebat de ce Varșovia nu cere despăgubiri și din partea Rusiei, secretarul de stat al Poloniei, Marcin Przydacz, a explicat că tratează Berlinul și Moscova ca pe două tipuri de civilizații diferite.

„Cu Berlinul, credem că putem să începem un dialog, dar, cu Putin, aceasta este cealaltă civilizație”, a spus Przydacz. „Odată ce vom avea succes cu Germania, următorul pas ar putea fi să lansăm o astfel de discuție cu celălalt asupritor”.

„Dacă eșuăm în centrul și estul Europei, modelul european și stilul de viață european care se află acum sub presiune din partea Rusiei și a Chinei sunt moarte”, a spus și Dietmar Nietan, parlamentarul german care coordonează programul guvernamental de cooperare germano-polonez.

Pentru colonelul Sievers, nu există prea multe lucruri care să despartă cele două țări. „Polonia este în inima Europei și dacă nu ar fi trebuit să plătesc cu zloți, nu aș vedea o diferență prea mare față de acasă. Eu sunt din nordul Germaniei și cu siguranță sunt obișunit cu simțul sec al umorului polonez”.

Editor : Raul Nețoiu