UE relansează, după doi ani, negocierile de aderare cu Turcia

Capitolul deschis luni este al 15-lea dintr-un total de 35 asupra cărora Turcia și UE au de discutat înainte de o eventuală aderare a țării la comunitatea europeană.

Deschiderea capitolului 17 al negocierilor, referitor la politica economică și monetară, este un semn de revitalizare a procesului de aderare, a comentat premierul luxemburghez Jean Asselborn, a cărui țară se află la președinția Uniunii Europene.

„E un pas important în aderarea noastră, după doi ani de impas”, a comentat ministrul turc al afacerilor europene, Volkan Bozkir, fost ambasador al Turciei la București între 1996 și 2000.

Chiar și cancelarul german Angela Merkel, până acum ferm împotriva perspectivei aderării Turciei la UE, și-a schimbat părerea în această toamnă, când, în plină criză a imigranților, i-a făcut personal o vizită președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan.

Uniunea a promis să ajute cu trei miliarde de euro guvernul turc pentru a-și îmbunătăți capacitățile de primire a refugiaților sirieni și irakieni. Premierul turc, Ahmet Davutoglu, a fost invitat la 29 noiembrie la un summit excepțional cu liderii europeni, la Bruxelles, pentru a confirma această cooperare în schimbul unei relansări a aderării Turciei la UE și a unei relaxări a condițiilor de acordare a vizelor pentru cetățenii turci.

Comisarul pentru extindere, Johannes Hahn, a menționat, totuși, că înainte de aderare, Turcia trebuie să răspundă unor „lipsuri” care se înregistrează în ceea ce privește independența justiției, libertatea de expresie și a presei.

Comisarul pregătește pentru la primăvară o evaluare a altor domenii în care ar putea începe negocierile de aderare cu Turcia, în special statul de drept, energia, educația și afacerile externe. Comisia a exclus însă posibilitatea de a mai exista vreo extindere înainte de anul 2020.

Iar ministrul austriac al afacerilor externe, Sebastian Kurz, s-a arătat foarte sceptic față de o asemenea perspectivă, recunoscând „cinstit” că, de fapt, relansarea negocierilor se face „pentru ca Turcia să ne ajute ca refugiații să nu vină în Europa”, transmite AFP.

Occidentalii așteaptă ca Turcia să-și controleze mai bine granița cu Siria, încă permeabilă pe o distanță de 100 de km, pentru a împiedica tranzitul jihadiștilor din organizația teroristă Stat Islamic și pentru a le tăia principala sursă de finanțare - comerțul cu petrol.

Această chestiune – aflată în centrul unei dispute între Moscova și Ankara, după gravul incident aerien de la granița cu Siria, din noiembrie - este foarte sensibil pentru guvernul turc. Familia președintelui turc Recep Tayyip Erdogan a fost acuzată de președintele rus Vladimir Putin că este implicată în contrabanda cu petrol organizată de ISIS.