Schimbările climatice constituie principala îngrijorare a tinerilor din Europa, asta chiar și în contextul unei pandemii care a lovit economia mondială şi a bulversat viaţa de zi cu zi peste tot în lume, arată rezultatele unui sondaj de opinie, publicate miercuri, scrie Reuters, citat de Agerpres.
La sondaj au participat peste 22.000 de tineri din 23 de țări europene. Aproape jumătate dintre respondenți au afirmat că ei consideră încălzirea globală drept cea mai gravă problemă a omenirii.
Pe locul doi în topul îngrijorărilor tinerilor europenei a fost plasată degradarea mediului înconjurător, cu 44% dintre răspunsuri, urmată de boli infecţioase şi de sărăcie, cu câte 36% dintre răspunsuri fiecare. Respondenţilor li s-a cerut să indice cel mult trei probleme.
Potrivit Biroului European de Mediu (EBB), reţeaua de grupuri ecologiste care a comandat sondajul, rezultatele acestuia sugerează că tinerii au o viziune clară despre provocările globale pe termen lung.
„Într-o perioadă în care omenirea se află sub presiunea unei pandemii şi traversează o criză socio-economică, acest lucru este remarcabil”, a arătat purtătorul de cuvânt al EEB, Khaled Diab, într-o declaraţie trimisă prin email Fundaţiei Thomson Reuters.
„Sondajul confirmă faptul că mişcările pentru climă ale tinerilor, precum Fridays for Future (iniţiată de adolescenta suedeză Greta Thunberg, n.red.), nu sunt mişcări marginale, ci reprezintă curentul principal în rândul tinerilor. Politicienii şi decidenţii trebuie să le asculte vocile”, a adăugat el.
Restricțiile impuse de pandemie, un obstacol în calea activiștilor de mediu
Tinerii activişti de mediu au avut dificultăţi în a menţine dinamismul mişcărilor în contextul restricţiilor impuse din cauza pandemiei, care au făcut imposibile marşuri precum cele din 2019, cu milioane de participanţi.
Deşi tinerii au preluat roluri de negociatori cu puteri reale în domeniul schimbărilor climatice în ţări precum Costa Rica, Olanda sau Sudan, mulţi sunt încă lăsaţi în afara altor decizii cruciale, spre exemplu în ce priveşte modul în care sunt cheltuite fondurile de redresare după pandemie.
„Pandemia a redus vizibilitatea apelurilor tinerilor europeni la acţiune climatică, nu sprijinul faţă de ele şi nici validitatea lor”, a subliniat Manon Dufour de la think-tank-ul independent E3G, de acţiune împotriva schimbărilor climatice.
8 din 10 persoane, îngrijorate de schimbările climatice
Sondajul, realizat în mare parte online de institutul Ipsos în octombrie-noiembrie 2020, a relevat că mai mult de opt din zece persoane între 15 şi 35 de ani se declară destul de, foarte sau extrem de îngrijorate de schimbările climatice.
Doar 3% dintre cei intervievaţi au spus că nu sunt deloc îngrijoraţi, în vreme ce 8% au declarat că nu cred în schimbările climatice.
Tinerii din ţările din sudul continentului sunt considerabil mai preocupaţi decât omologii lor din alte regiuni ale Europei, 71% dintre tinerii spanioli şi 63% dintre cei portughezi declarându-se extrem de îngrijoraţi, faţă de 23% dintre letoni.
Potrivit lui Diab, aceste rezultate nu sunt surprinzătoare având în vedere că Spania şi Portugalia s-au confruntat deja cu incendii de pădure, valuri de caniculă şi secete prelungite, fenomene aşteptate de oamenii de ştiinţă să devină tot mai frecvente din cauza schimbările climatice.
Anul trecut, şase copii şi tineri adulţi din Portugalia au dat în judecată 33 de state la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, reclamând că inacţiunea guvernelor în privinţa schimbărilor climatice le pune în pericol viitorul.
Editor : I.C
