The New York Times: Lipsa forței de muncă din Danemarca frânează creșterea economică

Când danezul Peter Enevoldsen a câștigat o comandă pentru fabricarea unor componente de precizie destinate tractoarelor, ochii i-au sclipit. Contractul, de peste o jumătate de milion de euro, promitea să fie profitabil. Lipsa forței de muncă necesare i-a blocat afacerea, arată o analiză apărută în The New York Times.

A existat însă o problemă: nu erau suficienți salariați pentru aceasta. Livrarea a fost amânată mai întâi o lună, apoi două, trei, el având nevoie de sudori cu experiență. Aceștia însă s-au dovedit a fi o raritate în economia daneză, aflată pe drumul recuperării.

Europa își revine după criza economică, iar Danemarca este una dintre cele câteva țări care se pot lăuda cu o epocă de aur a forței de muncă. Aproape toți cei care sunt capabili și dispuși să lucreze pot dispune de un loc de muncă. În loc să merite aplauze, acest fapt ridică noi semne de provocări la adresa de redresare a țării.

Mai mult de o treime din companiile acestei țări avansate industrial și tehnic nu mai pot recruta suficienți lucrători calificați. Există locuri libere pentru informaticieni, ingineri, mecanici, electricieni sau tâmplari. Salariile cresc pentru a îi ademeni. Companiile refuză comenzile sau amână planurile de extindere.

"Avem nevoie de mai mulți lucrători calificați, dar nu îi putem găsi", spune Enevoldsen. El a aderat într-o campanie de publicitate derulată la nivel național pentru a atrage talentele. "În cazul în care lipsa forței de muncă persistă, aceasta ar putea avea un impact semnificativ pentru creșterea noastră”, spune el.

Danemarca are puțin sub șase milioane de locuitori și produce o gamă variată de produse, de la medicamente, la utilaje industriale. Pentru a susține sectorul său tehnologie, guvernul danez a numit recent un "ambasador pentru tehnologie" care gestionează relațiile cu Google și cu alti giganți ai industriei digitale.

După o recesiune dureroasă, șomajul este în prezent, la 4,3 la sută. Acest nivel este suficient de mare astfel încât să nu provoace inflație. În timpul boom-ului economic, cu un deceniu în urmă, rata șomajului a scăzut la nivelul de 2,4 la sută, aprinzând o spirală nesustenabilă a salariilor și a prețurilor pe care guvernul vrea cu disperare să o evite astăzi.

Creșterea economică este însă relativ modestă, anume 1,2% anualizat. În multe sectoare însă, cererea de personal a crescut atât de rapid încât economiștii avertizează că operațiunea de recuperare s-ar putea lovi un zid.

"E greu să vadă o creștere mai mare, deoarece nu dispunem de suficienți lucrători necesari pentru acest lucru", spune Steen Nielsen, director pentru politici pe piața forței de muncă la Confederația Daneză de Industrie, principalul grup de lobby de afaceri din țară. "S-ar putea să fne mulțumim cu rate scăzute de creștere în viitor, dacă nu putem să stimulăm oferta de muncă."

Guvernul a relaxat vârsta de pensionare cu speranța de viață, astfel încât să permită celor în vârstă să lucreze mai mult timp. Deasmenea, se încurajează mai multe angajări ale cetățenilor Uniunii Europene care nu au nevoie de vize de muncă pentru a lucra în Danemarca.

Unii angajatori au apelat la refugiați pentru a umple locurile de muncă, însă puțini dintre noii-veniți pot fi utilizați cu ușurință în munca înalt calificată. Guvernul a aplicat politici stricte de curând pentru a descuraja solicitanții de azil.

Germania care se confruntă cu un deficit de ingineri, asistente medicale și alți lucrători calificați, a adoptat o tactică opusă anume programe de formare pentru refugiați într-o încercare de a reduce decalajul.

Unele companii au recurs la crearea de locuri de muncă în străinătate. Clio on-line, o companie educațională bazată pe tehnologie și care se ocupă de digitalizarea materialelor de învățare pentru sistemele naționale de educație, a deschis o filială în Ucraina. Aici a angajat 20 de programatori.

"Ne-am dorit să angajeze în propria noastră țară, dar a fost imposibil", a declarat Janus Benn Sorensen, unul dintre cei trei fondatori ai companiei. "Încă mai avem posturi vacante aici și nu avem pe nimeni să le ia", spune el.

Enevoldsen a încercat timp de mai bine de un an să găsească sudori calificați și designeri industriali pentru a completa forța de muncă cifrată la 275 persoane. Compania are comenzi de la Volvo si Caterpillar și dispune de o linie de asamblare, parțial automatizată. El oferă chiar o creștere a salariilor cu 2%. Acordarea unei creșteri mai mari i-ar micșora profiturile. Cu toate că el a reușit să recruteze unii muncitori est-europeni, nu dispune încă de forță de muncă suficientă.

Lipsa forței de muncă ar putea împiedica firma sa să atingă nivelul următor.

"Am putea să creștem și mai mult dacă am avea oamenii potriviți, asta e indiscutabil", afirmă Enevoldsen. El a apelat la o firmă de head-hunting să îi găsească opt sudori și programatori de mașini unelte.

Și alte firme au probleme similare. Teccon Forma, firmă ce face matrițe de injecție și care are 20 de designeri și ingineri mecanici, a trebuit să refuze anul trecut clienții potențiali neavând personal,

"Nu există atât de mulți oameni care să nu aibă un loc de muncă”, spune Michael Nederby, directorul general al companiei. El caută muncitori în Germania, Polonia și Portugalia. "Problema se va agrava în următorii ani."

Bancă centrală din Danemarca veghează pentru a nu apare efecte secundare adverse din cauza deficitului de forță de muncă, precum scăderea productivității, schimbarea prea desă a slujbelor sau creșteri salariale masive care să alimenteze inflația. Salariile din Danemarca sunt stabilite în mare parte prin negocieri între sindicate, patronate și guvern, dar companiile industriale, în special, cresc salariilor pentru a atrage muncitorii.

Aproximativ 92.000 de danezi primesc beneficii fără a avea un loc de muncă iar companiile spun că mulți dintre aceștia ar putea fi angajați. Întreprinderile fac lobby pe lângă parlamentari să intensifice predarea disciplinelor tehnologice pentru a pregăti danezii într-o lume high-tech.

Chiar companiile mari se simt amenințate. Microsoft Danemarca a avut probleme la recrutarea de specialiștilor IT, după care s-a luptat pentru a obține reprezentanți de marketing și de vânzări, a declarat Marianne Dahl Steensen, directorul general al companiei. Din cauza dimensiunii sale, Microsoft este capabil de a atrage muncitorii străini calificați la Copenhaga, dar a îi menține rămâne o prioritate de top. "Ne asigurăm să avem un loc de muncă foarte modern, flexibil", spune Steensen.

Compania a pune accentul pe gen și diversitatea etnică și lucrează cu refugiații și șomerii pe termen lung pentru a cultiva talente. Pentru companiile daneze mici, soluțiile nu pot veni rapid. Clio online a început cu trei angajați, iar acum are 90. Ambițiile de extindere pe baza comenzilor venite din Suedia sau Arabia Saudită s-au lovit însă de un plafon. Firma a deschis un birou în Ucraina în urmă cu trei ani, însă diferențele culturale și-au spus cuvântul. Directorul companiei, Thomas Overholt Hansen, estimează că a pierdut anul trecut până la 1,5 milioane euro venituri potențiale din cauza lipsei forței de muncă care l-a împiedicat să servească noi clienți. "Pierdem bani în fiecare zi", spune el.