Video Sulina, fata săracă din Deltă, primește „zestre” de la Uniunea Europeană
Sulina este cel mai estic oraș al Uniunii Europene. A căpătat statut de oraș în secolul al XIX-lea, odată cu stabilirea Comisiei Europene a Dunării, care a transformat localitatea dintr-un sat de pescari într-un oraș important pentru traficul fluvial european. În ultimii ani, s-a degradat însă tot mai tare, în loc să se dezvolte, ca rezultat al unei proaste administrații locale de-a lungul timpului.
Noua administrație nu a avut timp să stea de vorbă cu jurnaliștii Digi24, primarul nu a mai putut fi contactat în momentul în care am ajuns la Sulina, iar angajații Primăriei nu au fost dornici să comunice cu noi: „Mă țineți din treabă!” - a fost replica unui funcționar din Primărie.
Am căutat, totuși, câteva proiecte realizate cu bani europeni.
Farului din Sulina i se redă strălucirea
Farul vechi din Sulina este în plin proces de restaurare, cu 2 milioane de euro, bani accesați de Consiliul Județean Tulcea.
„E un far observator care avea rolul de a orienta navele de pe întinsul mării către gurile Dunării pe timp de noapte. Este dintre cele mai vechi obiective turistice, mărturie a vremurilor din perioada Comisiunii Europene. Am reușit a intra pe un proiect european de finanțare și de reabilitare a acestui far. Dacă nu consolidăm ceea ce am obținut și ceea ce ne-a rămas din istoria acestui oraș, pierdem orice urmă a istoriei”, spune Maria Simscu, conservator de monumente istorice.
Farul a devenit între timp muzeu, iar vara este vizitat de mii de turiști.
Plaja din Sulina, o bijuterie neşlefuită
Sulina este locul în care bătrânul Danubiu își pierde apa și numele în mare - scria Jean Bart în romanul său „Europolis”. Plaja de aici este una dintre cele mai frumoase, cu un nisip extrem de fin. În jurul ei s-au dezvoltat mici afaceri.
Tot în apropierea plajei, dar și în restul orașului s-au investit în pontoane aproape jumătate de milion de euro.
„Acest ponton este în cadrul unui proiect puțin mai amplu. Sunt în total la Sulina 15 astfel de pontoane, care s-au ridicat undeva la o valoare de aproximativ 450.000 de euro. În acest mandat financiar european, 2014-2020, care o să continue până în 2023, am reușit să atragem finanțare directă 7,4 milioane de euro, iar strategia totală ajunge undeva la 9,5 milioane de euro, fiind cea mai mare din Europa”, spune Valentin Moldoveanu, manager FLAG Delta Dunării.
Faleza din Sulina va fi reabilitată, iar portul dezvoltat
Faleza din Sulina, lăsată în degradare până acum, va fi reabilitată, promit autoritățile locale, printr-un proiect de 21 de milioane de euro, tot de la Bruxelles. Faleza ar fi trebuit să fie demult o prioritate. Este primul contact pe care îl au turiștii cu stațiunea, dar tot aici acostează și navele de marfă.
În zona portului, două proiecte cu bani europeni vizează dezvoltarea portului în două zone, unul de aproximativ 80 de milioane de lei, altul de peste 100 de milioane de lei.
Administrația Zonei Libere Sulina a accesat banii pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii portuare care deservește traficul cu nave de mărfuri. Planurile sunt mari, proiectul va conduce la creșterea cu aproximativ 70.000 tone/an, în medie, a cantităților de marfă operate anual în porturile românești. Este vorba despre producția de cereale din Delta Dunarii care, în prezent, se pierde, pentru că nu există infrastructura de transport adecvată.
Proiectul care leagă Sulina de restul lumii
Reporter: Ce va fi aici, ce vom vedea peste doi-trei ani?
Dragoş Ioniţă, reprezentant al Administraţiei Zonei Libere Sulina: O infrastructură portuară în adevăratul sens al cuvântului. Reabilitarea cheului, mergem pe o soluție modernă, pe un cheu vertical. Vizăm să venim cu nave mai mari, undeva la 25.000 de tone deadweight, să dăm drumul la operare navală în adevăratul sens al cuvântului. Este păcat de punctul strategic pe care îl are Sulina pe harta lumii, a statutului de zonă liberă. Nu se întâmplă nimic, pentru că nu avem unde acosta.
Reporter: Ce potențial are acest loc?
Dragoș Ioniță: Fabulos! Trebuie să ne gândim în primul rând că în proximitatea noastră sunt cei din Ucraina, Republica Moldova, spațiul extracomunitar cu care am putea lega niște relații comerciale extraordinare. În momentul de față, la nivel de intenție, cel puțin, am reușit să le atragem atenția și să îi stârnim să vină, să ne susțină în implementarea acestui proiect.
Proiectul ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul anului 2023.
„Visul lui Ceauşescu”
„Haideți să vă arăt visul lui Ceaușescu. Așa îi spun colegii mei. Ăsta este perimetrul 2. Era sub regim de zonă liberă câțiva ani. Pe vremea lui Ceaușescu a fost făcut. Viza aprovizionarea cu mărfuri în special pentru Combinatul siderurgic de la Galați. Mineralierele de mari dimensiuni veneau în zona aceasta, descărcau mărfurile, erau îmbarcate, încărcate pe șlepuri și plecau spre Galați. Dunărea, în apropierea Galațiului, datorită prelungirii lanțului muntos, are o adâncime relativ mică și nu permite accesul cu nave mai mari de 7.500 de tone deadweight”, explică Dragoș Ioniță.
„Noi vrem să verticalizăm acest cheu, să vii să acostezi direct la mal, să facem un dragaj. În prima fază o să fie reabilitați până la 200 de metri liniari de cheu. Noi avem 425, dar vom merge în prima fază pe 200 de metri. Vom reabilita absolut toată platforma asta 28.000- 29.000 de metri pătrați. Într-o a doua etapă intenționăm, după ce ne atingem indicatorii de trafic, să reabilităm încă 225 de metri liniari”, arată Dragoș Ioniță.
Autoritățile estimează că în portul din această zonă traficul va depăși 400.000 tone, după anul 2043.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
